La o simplă căutare într-un dicționar online, la definiția abuzului, se pot găsi mai multe tipuri de abuz, spre exemplu: abuz de putere, abuz de încredere, abuz de dreptate, etc.
Statul român, prin reprezentanții săi, aleși să reprezinte interesele poporului, adesea comit abuzuri în relația cu cetățenii. Cel mai frecvent victimele nici nu realizează că sunt abuzate, sau nu au curajul să se apere, astfel încât aceste abuzuri ajung să fie ignorate, dând posibilitatea repetării lor. Drept urmare, statul român, ori reprezentanții acestuia au săvârșit de-a lungul timpului și continuă să săvârșească, abuzuri fără a fi „deranjați”.
Un tip de abuz din partea statului, îl reprezintă emiterea unui număr foarte mare de ordonanțe de urgență. Conform Constituției României articolul 115 alineatul 4, acest instrument poate fi folosit numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, guvernanții, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.
O astfel de ordonanță de urgență celebră, ordonanța 43 / 2015, nu justifică sub nicio formă urgență modificării în acest sens a legii numărul 191 / 1998, privind organizarea și funcționarea serviciului de protecție și pază. Ordonanța de urgență 43 / 2015 a fost adoptată în ziua imediat următoare unui accident tragic din seara de 20 octombrie 2015, în care și-a pierdut viața un polițist pe motocicletă care însoțea, o coloană oficială organizată pentru Ministrul de Interne, accident ce a pus în discuție și problema dacă respectivul ministru avea sau nu dreptul legal la coloană oficială.
Conform ordonanței de urgență, adoptată de Guvernul României de la acea dată, include și șefii de partid în sfera persoanelor care pot beneficia de o coloană oficială și care instituie regula gratuității protecției S.P.P.-ului pentru orice beneficiar (până la emiterea ordonanței de urgență protecția S.P.P.-ului pentru cei care nu erau demnitari în funcție, putea fi acordată doar contra-cost nu gratuit).
De altfel modificarea Legii numărul 191 / 1998 a fost strecurată printre modificările aduse altor legi prin ordonanța de urgență numărul 43 / 2015 și a fost prevăzută în finalul ordonanței, mai precis în articolul 4. Nu este singurul caz în care se amestecă în aceeași ordonanță de urgență, modificări ale mai multor legi, multe fără legătură între ele. Pot constitui exemplu, în acest sens, ordonanța de urgență numărul 2 / 2015 și numărul 41 / 2015 (și în legătură cu acestea au fost adresate cereri Avocatului Poporului pentru sesizarea Curții Constituționale din România.
În nota de fundamentare a ordonanței de urgență a guvernului numărul 43 / 2015 se menționează că modificarea Legii numărul 191 / 1998 este necesară: „Luând în considerare necesitatea asigurării protecției speciale a unor persoane care nu au funcții de demnitate publică, dar care participă la luarea unor decizii de importanță deosebită pentru activitatea statului, stabilesc realizarea unor strategii, direcții de acțiune, influențează adoptarea unor decizii și se deplasează în locuri și medii cu un grad de risc” .
Guvernul nu justifică însă de ce această modificare a legii, pe care o consideră necesară, este și urgentă, adică de ce nu se poate depune pe cale normală, a unei legi de modificare a legii numărul 191 / 1998. De asemenea, în nota de fundamentare nu se justifică nici de ce este necesar și, mai ales, nici de ce este urgență modificarea legii, prin eliminarea obligației persoanelor, altele decât demnitarii în funcție, care solicită protecția S.P.P.-ului, de a plăti costul măsurilor de protecție.
Să recapitulăm cronologia acestei ordonanțe de urgență a guvernului:
Marți 20 octombrie:
Accident mortal pentru un polițist pe motocicletă care însoțea o coloană oficială organizată pentru ministrul de interne . Se iscă o dezbatere publică, despre dreptul lui Gabriel Oprea de avea coloană oficială:
Miercuri 21 octombrie:
Se publică în Monitorul Oficial ordonanța de urgență a guvernului 43 / 2015 care modifică legea 191 / 1998, privind S.P.P.-ului, instituția ce coordonează deplasarea coloanelor oficiale. Acum și șefii de partid, precum și alte persoane pot beneficia de coloană oficială .
Joi 22 octombrie:
După ce au aflat de ordonanța de urgență a guvernului 43 / 2015 cetățenii se indignează și fac un gest simbolic de a condamna abuzul. Trimit peste 3000 de cereri de a avea și ei coloană oficială dacă legea pare că le permite .Cadourile pe care S.P.P. -ul vrea să le facă din banii publici tuturor clienților săi, trebuie să urmeze calea constituțională a legiferării de către Parlament, iar nu calea unei ordonanțe de urgență, prin care Guvernul se substituie Parlamentului.
Întrucât, în lipsa unei definiții legale, sintagma „situații extraordinare”, potrivit articolului 115, alineatul 4 din Constituție, nu găsim decât mențiunea din DEX care ne ajută să tragem concluzia că ordonanța de urgență poate fi adaptată doar în situații de mai jos:
- cu totul deosebite, care ies din comun;
- neobișnuite, nemaipomenite, formidabile, excepționale.
Totodată, termenul „urgență” care se referă la condiția esențială pentru adoptarea unei astfel de ordonanțe de urgență, este tot cel din limbajul comun, respectiv: care necesită o rezolvare imediată, care nu poate fi amânată.
„Urgență” nu trebuie identificată cu „nerăbdarea” Guvernului de a legifera, pe motiv că Parlamentul e prea lent, ci trebuie să rezulte dintr-o situație extraordinară verificate în mod obiectiv, similară forței majore, care poate fi definită ca un eveniment străin de voință/culpa Guvernului, imprevizibil, invincibil și inevitabil și care în lipsa unei reglementări imediate, prejudiciază grav interesul public.
Când s-a analizat daca exista suficiente temeiuri pentru a fi sesizată Curtea Constituțională, s-au constatat numeroase tendințe de încălcare de către Guvern (indiferent de compoziția sa în ultimii ani), a prevederilor articolului 115, aliniatul 4 puncte din Constituție, prin transformarea ordonanței de urgență dintr-o cale extraordinară și de aceea extrem de rară, de legiferare, într-un mijloc obișnuit, comun și frecvent prin care practic Parlamentul este înlocuit de Guvern, în exercitarea funcției de legiuitor.
Conform unor statistici, după revizuirea constituției din 2003, până la producerea nefericitului accident, în urma căruia un polițist a decedat, (2004 – 2014), guvernele care s-au succedat au emis în total 1547 ordonanțe de urgență în medie 141 de ordonanțe de urgență pe an, sau una la 60 de ore .
Rezultă că în România, între anii mai sus menționați, statul s-a aflat în situații extraordinare, neobișnuite, ieșite din comun din trei în trei zile, iar fiecare dintre aceste situații extraordinare (nepercepute decât de către Guvern, probabil în baza unui simț special) au generat către o ordonanță de urgență .
Practic, prin ordonanța de urgență a guvernului, 43 / 2015 (plus celelalte 1546 guvernele au comis cel puțin 1547 de abuzuri posibile) care se răsfrâng asupra cetățenilor români.
La data respectivă, instituția Avocatul Poporului a fost solicitat să sesizeze conform legii de organizare și funcționare numărul 35 / 1997 Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență 43 / 2015.
Ce poate face orice persoană dacă se află într- o situație asemănătoare ca cea exemplificată anterior ?
Se poate adresa instituției Avocatul Poporului orice persoană fizică, precum și societățile comerciale, asociațiile şi orice alte persoane juridice. În competența instituției Avocatul Poporului intră petițiile ce au ca obiect încălcarea drepturilor sau libertăților persoanelor fizice prin acte / fapte administrative ale autorităților administrației publice sau prin actele administrative ale regiilor autonome. Petițiile îndreptate împotriva încălcării drepturilor şi libertăților persoanelor fizice prin acte sau fapte ale autorității administrației publice se adresează instituției Avocatul Poporului nu mai târziu de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoștință de ele.
Curtea Constituțională poate fi sesizată cu o excepție de neconstituționalitate doar de către instanța de judecată în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate sau direct, de către Avocatul Poporului. Părțile din proces nu pot sesiza direct Curtea Constituțională, ci pot invoca excepția de neconstituționalitate în fața instanței de judecată . Actul de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate îl constituie doar încheierea instanţei de judecată sau adresa însoțită de motivare trimisă de Avocatul Poporului. În cadrul celorlalte atribuţii prevăzute de art.146 din Constituție, Curtea Constituțională poate fi sesizată numai de către autorii prevăzuți de Constituție și de Legea nr.47/1992.
Concluzionând, putem observa că abuzul statului sau al reprezentanților acestuia pot aduce prejudicii grave cetățenilor prin punerea în pericol a integrității corporale sau a vieții persoanelor.
Bibliografie
[1] https://dexonline.ro/definitie/abuz accesat la data de 23/11/2021
[2] https://funky.ong/avocatului-poporului-poate-opri-abuzul-de-ordonante-de-urgenta/: accesat la data de 23/11/2021
[3] https://www.funkycitizens.org/wp-content/uploads/2015/10/Sesizare-AVP-priv-OUG-43_2015-SPP-Coloana-oficiala.pdf accesat la data de 23/11/2021
[4] https://facias.ro/metodologie-concurs-fii-informat-nu-abuzat/ accesat la data de 23/11/2021
[5] https://facias.ro/ghid-practic-rezumare-ce-facem-in-fata-unui-abuz-al-autoritatilor-2/ accesat la data de 23/11/2021
[6 ]https://www.facias.ro/romanii-identifica-cu-greu-adevaratele-abuzuri-comise-de-catre-o-institutie-a-statului-arata-datele-proiectului-facias-fii-informat-nu-abuzat/ accesat la data de 23/11/2021
[7] https://www.ccr.ro/intrebari-frecvente/ accesat la data de 23/11/2021
[8] https://avp.ro/index.php/cum-sesizez-avocatul-poporului/doresti-sa-depui-o-petitie/ accesat la data de 23/11/2021
AUTOR: P. G.- C.
Universitatea Politehnica București, Inginerie Industrială și Robotică