Contents:

1.Accesul la justiție

2.De unde ne informăm singuri, pentru a cunoaște drepturile noastre și obligațiile instituțiilor publice în raport cu noi

3.Cererea/Petiția reprezintă primul pas

4.Ne putem face dreptate si fără costuri

Cum prevenim sau combatem abuzul comis de o instituție publică?

Avem dreptul la justiție echitabilă.

În orice stat democratic, accesul la justiţie reprezintă unul dintre drepturile subiective fundamentale, este obligația legiuitorului.

1.Accesul la justiție, asigurat  prin instanțe judecătorești

În sens larg, accesul la justiție despre care vorbim mereu însumează, în realitate, orice procedură jurisdictională care poate conduce la soluționarea unui conflict juridic.

În sens restrâns, accesul la justiție reprezintă posibilitatea unei persoane de a se adresa unei instanțe judecătorești sau a unui alt organ jurisdicțional care să întrunească cerințele de independență și imparțialitate[1].

Deseori, în viața de zi cu zi, ne este greu să discernem dacă ceea ce ni se întâmplă reprezintă este de fapt un act administrativ al instituției publice, refuzul acesteia de a emite un act administrativ, ignorare, abuz…

2.De unde ne informăm singuri, pentru a cunoaște drepturile noastre și obligațiile instituțiilor publice în raport cu noi

Așa cum spuneam și în alte articole anterioare, pentru a ne valorifica drepturile în raport cu instituțiile statului, trebuie să le cunoaştem, să avem cunoaștere în domeniul legislației dedicate. Atunci când ne depășește, avem nevoie de un avocat.

Ne îmbunătățim cunoștințele legate de procedurile juridice prin studiu individual (toată legislația României, actualizată permanent, se găsește la http://legislaţie.just.ro/. Accesul este absolut gratuit și reprezintă o resursă bogată, respectiv, extrem de utilă, chiar dacă nu suntem juristi.

Atunci când situația ne depășește, totuşi, apelăm la persoane calificate care să ne ofere consultanță, asistență și/sau reprezentare în cadrul acestor proceduri judiciare. Pot fi avocați, departamentele abilitate ale instituției în cauză, asociații de profil cărora le putem adresa întrebări etc.

3.Cererea/Petiția reprezintă primul pas

În ce privește raportul cetățean-instituție publică, atunci când sesizăm potențialul abuz sau abuzul în sine, avem la dispoziție, ca prim pas, Petiția. Pentru a ști în ce termen de la constatarea neregulilor depunem petiția, întrebăm chiar la instituția în cauză despre termenul, conținutul și destinatarul petiției noastre. Chiar dacă prin această petiție se intampla sa nu rezolvăm problema, ne va ajuta în instanță, dacă vom ajunge până acolo, pentru ca vom dovedi ca am incercat o rezolvare amiabila a litigiului.

Până la a ajunge în instanță, avem posibilitatea de a rezolva aceste litigii administrative, prin proceduri administrative, proceduri care nu generează costuri pentru noi.

În România, multe instituții au pe paginile web formulare pentru petiții sau cereri. Există instituții care au, pe paginile web zeci de tipuri de cerere, în raport cu problema semnalată de noi.

Dacă însă instituția nu s-a digitalizat încă, înaintăm petiția sau cererea la registratura instituției. În situația în care nu ne putem deplasa la fața locului, transmitem documentul prin poștă, cu confirmare de primire. Vom primi un număr de înregistrare pentru cererea noastră. Atunci când dorim sa aflam stadiul sau alte informatii legate de petiția/cererea noastră va trebui să știm acest număr de înregistrare.

Instituțiile publice sunt obligate să răspundă într-un anume interval de timp, despre care putem afla chiar de la ele, dacă nu reușim să identificăm în textul unei legi. Pentru a vedea în cât timp sunt obligate instituțiile se ne răspundă, avem la dispoziție ORDONANȚA nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluţionare a petiţiilor[2]^, articolele 8-13, conform carora termenul general de raspuns al autoritatilor si institutiilor publice este de 30 zile.

4.Ne putem face dreptate si fără costuri

Soluţionarea litigiilor administrative în cursul procedurilor administrative, ori procedurile administrativ – jurisdicţionale nu generează costuri sub acest aspect, prin urmare este de preferat a se utiliza cât mai eficient posibilităţile oferite de aceste proceduri pentru a fi soluţionat litigiul în acest stadiu. Mai mult, după cum am precizat, persoanele vulnerabile pot beneficia de servicii juridice pro bono.

Am expus motivele practice pentru care este indicat să folosim cât mai eficient posibilităţile oferite de aceste proceduri/procese administrative pentru a soluţiona litigiul în acest stadiu, inainte de a apela la instanțele judecătorești.

Persoanele vulnerabile[3]pot beneficia de servicii juridice pro bono.

 Legislația pune în sarcina aparatului administrativ din cadrul primăriilor consilierea gratuită a acestor persoane. Art. 26 din legea 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale prevede: „Consilierea persoanelor cu scopul de a beneficia de drepturile stabilite de prezenta lege se asigură gratuit de către instituţiile de stat abilitate şi de aparatul de lucru specializat al primăriilor”[4].

Extra Info:: În articolul următor vom prezenta, în continuare, pe scurt, pașii pe care îi avem de făcut pentru a beneficia de drepturile noastre fără a apela la instanțe judecătorești și fără costuri.

[1] R.Chiriță, Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Comentarii și explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2008, p. 226.  , apud  Ghid privind drepturile cetăţenilor în raporturile cu administraţia publică şi sistemul judiciar, Transparency InternaționalRomânia, București, 2019

[2] Articolele 8-13 din ORDONANȚA nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de solutionare a petitiilor , disponibilă la  http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/33817

[3] Nu avem o definiție clară a categoriilor defavorizate, însă ele sunt redate în art. 3 din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, disponibilă la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34645

[4] Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, disponibilă la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34645