CASES
TUNDREA CASE
Marcel was Punished, he was sentenced to 25 years in prison, of which he killed 12 and in that time has done a tremendous amount of work to show that he is innocent, he is convicted of rape and murder.
Presupusa victimă a fost o fată de 14 ani, din satul Pojogeni, lângă Târgu Cărbuneşti, găsită decedată pe malul unui pârâu în iunie 1992, Ţundrea fiind considerat atunci principalul suspect.
Un test ADN realizat în anul 2004 a evidenţiat faptul că nu Marcel Ţundrea a violat-o pe minora de 14 ani, testele ştiinţifice ulterioare indicându-l pe Gheorghe Avram ca autor al faptelor respective. Cei doi sunt din acelaşi sat, iar într-o perioadă au fost colegi de celulă în Penitenciarul Târgu Jiu, Avram fiind condamnat pentru alte infracţiuni violente, inclusiv crimă, produse după întemniţarea lui Ţundrea.
Marcel Ţundrea a murit pe 18 ianuarie 2007, el declarând de mai multe ori înainte de a deceda că, în opinia sa, adevăratul autor al faptelor de la Pojogeni este Gheorghe Avram. El îşi argumenta afirmaţiile prin discuţiile personale avute cu Avram, dar şi prin faptul că până la arestarea lui Avram s-au mai produs la Pojogeni alte fapte violente, inclusiv crime, lucrurile revenind la normal doar după arestarea celui condamnat acum la 25 de ani de închisoare.
În România, în mod oficial, primele teste ADN în cauze penale s-au făcut după 2002, astfel încât la data pronunţării hotărârii în cazul Ţundrea, constatată ulterior ca fiind o eroare judiciară, instanţele au fost în imposibilitatea de a administra această probă, arăta Parchetul ICCJ.
Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetului instanţei supreme au preluat de la Parchetul Tribunalului Gorj cauza privind violul şi crima comise în 16 iunie 1992.
În urma cercetărilor făcute atunci de Procuratura Judeţeană Gorj şi Inspectoratul de Poliţie Gorj, în 9 noiembrie 1992 a fost trimis în judecată Ilie Marcel Ţundrea, pentru omor calificat şi viol.
Ţundrea a fost condamnat în 1993 la 25 ani de închisoare, din care a executat 12 ani, el susţinând atât în timpul cercetărilor, cât şi în detenţie că este nevinovat.
În 17 septembrie 2004, Tribunalul Braşov a admis cererea de revizuire formulată de Ţundrea, a anulat sentinţa din 18 mai 1993 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă în 27 noiembrie 1997, şi a dispus achitarea acestuia pentru viol şi omor calificat.
După rămânerea definitivă a hotărârii de achitare a lui Ţundrea, dosarul a rămas cu autor nedescoperit, competenţa continuării cercetărilor ţinând de Parchetul Tribunalului Gorj.
The case was taken over from the Prosecutor's Office of the Gorj Tribunal by the Prosecutor General of the Prosecutor's Office of the Supreme Court on June 10, 2010.
În urma cercetărilor făcute de procurorii Parchetului instanţei supreme, în 14 martie 2011 a fost trimis în judecată Gheorghe Avram, arestat în altă cauză, tot pentru omor calificat.
Totodată, procurorii au constatat încetarea urmăririi penale faţă de Gheorghe Avram pentru viol, întrucât a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.
Procurorii arătau că, având în vedere faptul că existau suficiente indicii că autorul crimei putea fi Gheorghe Avram, după începerea urmăririi penale “in rem”, în 15 iunie 2010, a fost dispusă o constatare tehnico-ştiinţifică genetică.
În urma rezultatelor expertizei genetice, în 15 decembrie 2010 procurorii au început urmărirea penală în cazul lui Gheorghe Avram, fiind trimis în judecată în martie 2011.
În 27 noiembrie 1997, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Ţundrea pentru omor calificat.
RĂUȚĂ’S CASE FROM ’89, din ’89,
a fost desfiinţată de Tribunalul Militar Bucureşti. Asta nu înseamnă însă
Spionul Constantin Răuţă vine miercuri în faţa magistraţilor de la Curtea Militară de Apel pentru a-i convinge să-i anuleze pedeapsa. Bărbatul trăieşte în America şi de ani buni se luptă cu autorităţile pentru drepturile lui. Timp de 24 de ani a lucrat la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland, iar alţi 10 ani a fost implicat în dezvoltarea sistemului de protecţie antirachete balistice (sistemul SM-3), care va fi amplasat şi în România.
Constantin Răuţă este obişnuit cu drumul către Instanţa Militară pentru că de ani de zile încearcă să-i convingă pe magistraţi să-i anuleze pedeapsa dată 1974 de pe vremea regimului comunist. Răuţă, cetăţean american de naţionalitate română, este singurul caz de condamnare la moarte din perioada regimului comunist, care nu a fost anulat de justiţie.
Constantin Răuţă a lucrat în anii ’70 ca inginer la IPROCHIM Bucureşti şi la Ministerul Chimiei, domeniu coordonat de Elena Ceauşescu şi de Securitate, deoarece, ca orice sector economic strategic, cel chimic se afla sub controlul DIE, din DSS (Departamentul Securităţii Statului). DIE i-a cerut lui Răuţă să accepte să devină colaborator al acestui serviciu, dacă voia să i se permită să plece la studii în străinătate. A acceptat numele conspirativ “Călin” şi a promis ca atata timp cât se va afla în străinătate va îndeplini misiuni de spionaj pentru DIE, el fiind instruit pentru executarea unor misiuni “anti-NATO”, scrie EVZ.RO.
Because he chose to remain in the United States, the communist regime sentenced him to death. He spent 24 years at NASA's Goddard Space Flight Facility Greenbelt research center in Maryland, and another ten years working on the ballistic missile protection system (SM-3 system), which will be situated in Romania as well. When he applied for a passport renewal in 2005, the Passport Office notified him that his Romanian citizenship had been canceled. When he requested that his death sentence be overturned in 2008, the Bucharest Territorial Military Tribunal chose to maintain the communist regime's conviction, despite the fact that the capital penalty has been abolished since 1990.
Absurdul a continuat, pentru că şi această decizie a fost reconfirmată de Instanţa Supremă. Răuţă a trimis cazul său la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), “pentru încălcarea dreptului la viaţă, la libertate, la avere, la un proces echitabil, nu doar de către justiţia română comunistă, dar şi de cea post-decembristă”.
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (TMTB) a anulat, în ianuarie 2010, mandatul de executare a sentinţei de condamnare la moarte. Constantin Răuţă figurează în “Raportul final al Comisiei prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România”, alături de alte persoane pe care regimul comunist din România le-a considerat vinovate de trădare.