Objective – easy access to the list of costs/patient, based on CNP, state at the beginning of the project

FACIAS ran the "Be informed, not abused!" project between April 2021 and February 2022.

These issues were revealed, particularly by the approximately 1000 responses to the FACIAS Questionnaire and the over 3000 messages received."

Pentru componenta Sănătate,  una din cele cinci mari probleme semnalate pentru care ni s-a solicitat suportul din partea cetățenilor vizează:

• Acces facil la lista de costuri care îi privesc direct, în timp real pentru a  vedea cât a consumat cu sănătatea lor și cât au plătit ei, în contul asigurărilor de sănătate de stat. Mulți români au reclamat faptul că, deși plătesc asigurarea de sănătate, deci, practic, achită în avans, când au nevoie de tratament, li se spune că nu sunt fonduri, foarte des.

I.Informații la zi (oficiale):

Source: Casa Națională de Sănătate

Verificarea calității de asigurat se poate realiza la adresa: https://cnas.ro/verificare-asigurati/

• Source: Casa Națională de Sănătate

Cardul național de sănătate asigură accesul la servicii medicale pe teritoriul României.

• Cardul de sănătate este folosit oriunde pacientul primește un serviciu medical.
• Având card de sănătate, pacientului nu mai trebuie să i se ceară adeverința de angajat sau că este asigurat.
• Cardul de sanatate are și a deterrent to the practice of fraud in the health insurance system.

It is a critical element in the management of health-care funds.

Toate sistemele de asigurari din lume sunt supuse fraudării.

Cardul este elementul face legătura dintre ceea ce declară furnizorii și ceea ce primește pacientul.

• Cardul ar avea două componente:
• componenta de accesare a serviciilor, legată de insured's quality,
• o componentă  legata de informatiile despre starea pacientului, adica dosarul lui medical electronic (DES-deja implement din dec 2021).

Limitarea acestor fraude nu poate fi făcută decât prin mijloace de monitorizare a circuitului banilor și a plății serviciilor. Deducem (FACIAS), de aici (informația se regăsește pe pagina web a CNAS), că aceste costuri se știu. Corect este ca și pacientul să le vadă, să afle, în orice moment, ca la un extras de cont, ce a plătit și cât a cheltuit.

I.1. Informații colectate, în urma discuțiilor avute cu cadre medicale din spitale și pacienți

• Source: medical-surgery personnel

Today, the following practice is common in hospitals:

Pacientul se internează la Spitalul A.

SETTLEMENT- expenses/patient

In parallel with the Billing Sheet for that patient, the Discharge Sheetis redacted (to be given to the patient), which includes all costs for each applied operation, including the hotel regime. All of Settlements's costs are still in hospital A's database, waiting to be settled at CNAS.

Dacă pacientul va merge apoi la alt spital, B, va merge cu hârtiile de externare și atât. Spitalul B, nu va avea acces la baza de date care îl privește, din Spitalul A.

Extra Info:: Pentru internările cauzate de agresiune sau accidente de mașină, costurile sunt suportate de bolnav care le recuperează de la asigurator, sau, in urma unui process, de la vinovat (dacă nu el e vinovat, însă este treaba instanței).

• Sursă Pacienți:

Menționăm că zilele trecute, în cadrul cercetărilor FACIAS, am identificat un pacient care, la externare, a primit acest DECONT. Rămâne să aflăm dacă predarea acestui decont se face la latitudinea spitalului deoarece, în legislație, nu am identificat o obligativitate legală în acest sens.

I.2. Legislația care reglementează domeniul Obiectivului

• LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71139
• HOTĂRÂRE nr. 900 din 1 septembrie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/141110
• Hotarârea nr. 483/2020 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul național de asigurări sociale de sanatate din titlul IX: “Cardul european și cardul național de asigurări sociale de sanatate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2012 : https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/227130
• Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 01.09.2012 :
• ORDIN nr. 98 din 27 februarie 2015 pentru aprobarea procedurii de eliberare, a modalității de suportare a cheltuielilor aferente producerii și distribuției cardului duplicat către asigurat, precum și a modalității de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale până la eliberarea sau în cazul refuzului cardului național de asigurări sociale de sănătate: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/166746

II.Acțiuni planificate de FACIAS, pe Obiectiv  (perioada iulie-septembrie)

Acțiunea 1: Solicitare de Informații (implementată- se așteaptă răspunsurile)

• Information requested at CNAS level:

1. What legislation governs the individual's access to information about the costs of the health system related to them?
2. How many insured people are there in Romania?
3. Is EHR (Electronic Health Record) attached to the health card?
4. Why is the patient asked for a certificate of insurance for medical leave at discharge, even though he has a Health Card?
5. As long as the Health Card records all the costs/patient in the public and private health system (if under contract with the CNAS), it means that the CNAS, on the basis of the personal identity card (or the Health Card), can see how much has been spent on each patient in his or her life as a patient. How can the patient access these costs? What are the steps? Does this possibility exist today?
6. If there is no possibility for the patient to have easy access to the list and the amounts spent on him, who should take the necessary steps to make it possible?
7. Is there any data, at CNAS level, on costs/patient? How can we access them?

What is the highest amount consumed/patient, in his/her lifetime/year?

What is the lowest amount consumed/patient in his/her lifetime/year?

What is the average amount consumed/patient over his/her lifetime/year?

• For minors, can these amounts be found out (easily accessible to their legal guardians)?
• What steps should a patient take right now in order to be aware of the expenses incurred by the state for the benefit of his health?

10. Have sanctions been imposed on medical service providers (with or without a contract with CNAS) for failing to comply with the legal requirements for the registration of medical data in the DES? (EHR) (electronic health record) In that case, how many sanctions have been imposed thus far?
11. How many health care providers and/or doctors are complying with their obligation to enter data in the EHR, out of the total number of doctors and health care providers in the country?
12. Do only providers under contract with the health insurance company register in the EHR
13. Would there be a possibility of enrolment in the EHR for private health services as well?
14. 17. Today, the following practice is common in hospitals: The patient is checked into Hospital A. Parallel to the discharge form (which is handed to the patient), a bill for expenses/patient is created, which covers all charges for each surgery performed, including the hotel regime. All of the charges in the Settlement remain, but they are not recorded in the database of hospital A, to be settled at the CNAS, to the patient, or in a database to which they have access. How can the patient gain access to the expenses that concern him? If the patient is transferred to another hospital, B will accompany him with the discharge papers and that will be the end of it. Hospital B will not be able to access the database related to the patient from Hospital A.
15. There are reports that the Health Insurance Company does not have full access to all functions of the Healthcare Card application, because the company that developed the software solution and provides maintenance has kept certain data for management, precisely to keep the CNAS dependent on its services. What can you tell us about this subject?

• Information requested from the Ministry of Health
• Is EHR (Electronic Health Record) attached to the health card?
• Why, on discharge, is the patient asked for a certificate that he is insured, for sick leave, even though he has a Health Card?
• As long as the Health Card records all the costs/patient in the public and private health system (if under contract with the CNAS or other health insurance companies), it means that the CNAS, on the basis of the personal identity card (or the Health Card), can see what has been spent with each patient in his or her life as a patient. How can the patient access these costs? What are the steps? Does this possibility exist today?
• As long as the Health Card records all the costs/patient in the public and private health system (if under contract with the CNAS or other health insurance companies), it means that the CNAS, on the basis of the personal identity card (or the Health Card), can see what has been spent with each patient in his or her life as a patient. How can the patient access these costs? What are the steps? Does this possibility exist today?
• Is there any data, at CNAS level, on costs/patient? How can we access them?
  • What is the highest amount consumed/patient, in his/her lifetime/year?
  • What is the lowest amount consumed/patient in his/her lifetime/year?
  • What is the average amount consumed/patient over his/her lifetime/year?
• For minors, can these amounts be found out (easily accessible to their legal guardians)?
• What steps should a patient take right now in order to be aware of the expenses incurred by the state for the benefit of his health?
• Do only providers under contract with the health insurance company register in the EHR
• Would there be a possibility of enrolment in the EHR for private health services as well?

• Information requested at the level of the Health Committees in Parliament (possibly also at the level of the Information Technology Committee)

1. As long as the Healthcare Card records all the costs/patient in the public and private health system (if it is under contract with the CNAS), it means that the CNAS, on the basis of the personal identity card (or the Healthcare Card), can see how much has been spent on each patient in his or her life as a patient. How can the patient access these costs? Does this possibility exist today?
2. Are you considering the possibility of regulating the patient's access, on the basis of the personal identity card, to a database (read-only) in which he can see all the costs incurred by the health system (public and private) in relation to him?
3. Cine /ce instituție ar avea în sarcină implementarea unei asemenea măsuri benefice nu doar pentru pacienți, dar și pentru furnizarea de date care să stea la baza unor politici publice ăn sănătate, aplicate, acționabile?

Acțiunea II (luna august): Pe pagina de Facebook a FACIAS va fi diseminat un chestionar pentru a vedea câți români ar dori să aibă acces la a vedea costurile suportate de sistemul de sănătate, strict pentru ei, dintotdeauna:

În Îndemnul la acțiune, va fi inserat linkul la care își pot verifica, singuri,  și calitatea de asigurat

III.Beneficii potențiale generate de implementarea Obiectivului

• Sistemul și Pacientul știu exact care a fost costul anual pentru servicii de sănătate, în orice moment
• Pacientul știe, exact, în orice moment, cât a cotizat la sistemul de sănătate și  cât a consumat sistemul medical pentru sănătatea sa.
• Statul poate genera politici publice utile bazate pe date reale, în timp real (costuri per pacient/ per cod boală etc…)
• Statul poate gestiona mai aplicat fondurile în folosul pacientului
• Statul poate identifica măsuri de prevenție (mult mai ieftine decât tratarea afecțiunii, în sine)
• Other benefits

IV.CONTEXT: 

Situație la Martie 2019 (EUROSTAT):

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE cu 6 ani sub media UE.

Cheltuielile pentru prevenție sunt reduse, iar accesul la serviciile de prevenție este neuniform (1,8 % din cheltuielile pentru sănătate)

În 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1 029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2 884 EUR  sau 5 % din PIB (comparativ cu media UE de 9,8 %).

Peste trei sferturi din cheltuielile pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice (79,5 % în 2017), în concordanță cu media UE de 79,3 %.

Cea de a doua sursă de venituri, în ordinea importanței, o reprezintă plățile directe, care au însemnat 20,5 % din cheltuielile pentru sănătate în 2017 (secțiunea 5.2). Plățile informale sunt considerate a fi substanțiale, deși nu se cunoaște valoarea lor totală.

Cheltuielile pentru sănătate (ultimele date-2017)- la  minime istorice; sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge.

Plățile directe, în special pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, reprezintă o provocare în privința accesului:

Situație la 2020 (file:///C:/Users/ella.nica/Downloads/Romania-CountryHealthProfile2021.pdf)

Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor

Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenție au a doua cea mai scăzută pondere din UE.

România și-a majorat în mod semnificativ cheltuielile pentru sănătate, dar rămâne una dintre țările UE cu cele mai scăzute cheltuieli destinate sănătății, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB.

Alte surse de informații:

• OECD: State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea
• Comisia Europeană: Profiluri de țară în materie de sănătate
• Eurostat
• State of Health in the EU Romania Country Health Profile 2021