Prezentarea situației
Situația pe care am ales eu să o prezint este o situație reală, având ca victimă principală un membru al familiei mele. Așadar, ca să încep cu începutul, povestea a luat amploare chiar în momentul în care a debutat și pandemia COVID-19 care a cuprins tot globul. Bunicul meu, M. S., în vârstă de 77 de ani a fost la sfârșitul lunii februarie a anului 2020 la un medic stomatolog pentru o extracție a unei măsele. În urma acestei proceduri, bunicul meu a rămas cu o durere persistentă la nivelul gâtului și a cavității bucale. După mai multe vizite și consultări la medicul de familie, a urmat mai multe tratamente cu antibiotice, dar fără niciun rezultat favorabil. A trecut aproximativ o lună, iar durerile deveneau din ce în ce mai insuportabile, el nu se mai putea odihni și începuse să se inflameze în partea dreaptă a gâtului.
Pe vremea aceea se dezlănțuia haosul cu începutul pandemiei în România, spitalele erau închise sau primeau doar cazuri de COVID, a fost declarată starea de urgență și multe activități au fost întrerupte. Cu toate acestea, bunicul meu a încercat să se trateze cum a știut el mai bine, bunica avea grijă să îi facă ceaiuri și să îi dea pastilele la orele potrivite, iar noi eram lângă ei pentru orice fel de ajutor. Din păcate starea lui nu s-a îmbunătățit și zona gâtului i se umfla din ce în ce mai mult pe zi ce trecea, începuse să aibă dificultăți în a înghiți și chiar în momentul când respira. Motivele fiind îngrijorătoare, bunicul a sunat de mai multe ori la serviciul ambulanță pentru a i se acorda sprijin medical în situația pe care o avea de îndurat. Persoanele care lucrau la dispecerat au răspuns în timp util și ambulanța a venit să îl preia de fiecare dată când a sunat. Spitalul cel mai apropiat de satul unde locuia bunicul a fost declarat spital pentru cazurile de COVID, așadar el era transportat cu ambulanța la spitalul județean, care se afla la 60 de km distanță de casă. Odată ajuns acolo, medicii erau foarte nepăsători, îi spuneau într-una că e doar o inflamație din cauza măselei și o să îi treacă în câteva zile. Mai apoi îi puneau o perfuzie și îl scoteau pe poarta spitalului pentru că ”aveau cazuri mai grave” și îl trimiteau acasă pe motiv că ”este pandemie”.
Bunicul neavând la cine să apeleze, mă suna pe mine să vin să îl iau cu mașina și să îl aduc acasă, dezamăgit de modul cum a fost tratat și de ignoranța medicilor și asistenților medicali din spitalul respectiv. Aceste situații au avut loc de 4 sau 5 ori, la câteva zile distanță, deoarece bunicul nu mai suporta durerile prin care trecea și spera totuși să fie băgat în seamă de cineva și să îl consulte când ajunge la spital, dar fără noroc.
Undeva pe la jumătatea lunii aprilie 2020 am decis împreună cu bunicul să mergem la o clinică privată și să facă o ecografie la nivelul gâtului pentru a descoperi cauza inflamării. După ce a făcut ecografia, a durat mai mult de trei săptămâni până a primit rezultatul și l-am trimis unui medic de la spitalul județean pentru a interpreta rezultatul. În aceste trei săptămâni, starea bunicului meu s-a înrăutățit foarte tare, inflamația de la nivelul gâtului crescuse destul de mult, avea dificultăți mari în a respira, nu mai putea să mestece și să consume alimente solide (bunica îi dădea să mănânce cu paiul) și a slăbit în jur de 20 de kg în această perioadă. În unele momente nu mai era coerent în vorbire sau se exprima foarte greu.
Prin intervențiile mai multor persoane, cei de la spitalul județean au acceptat într-un final să îl primească pe bunicul și a fost internat pentru a primit îngrijire, doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat. În urma rezultatului ecografiei, am aflat că bunicul avea o tumoră la nivelul gâtului, adică o formă de cancer tiroidian care a evoluat foarte rapid.
Era deja trecut de începutul lunii mai când bunicul a fost internat în spital. Personalul medical de la respectivul spital a dat dovadă de neprofesionalism și lipsă de respect încă de la începutul internării în spital. Am sunat de nenumărate ori la spital pentru a lua legătura cu medicul bunicului să ne ofere noutăți despre starea lui, dar medicul de fiecare dată era foarte revoltat că sunăm, spunea că este ocupat și avea treburi mai importante decât să vorbească la telefon. De mai multe ori chiar mi-a închis apelul în timpul convorbirii. Cu bunicul nu ne mai puteam înțelege foarte bine din cauza faptul că i-a fost afectată vorbirea și nu se înțelegea exact ce dorește să comunice.
După ce am oferit o ”atenție” de natură financiară medicului și asistenților care îl aveau în grijă pe bunicul, au început să devină mai comunicativi și mai receptivi. Ne-au asigurat că este pe mâini bune și au grijă de el, dar nu a fost așa. Bunicul mă suna non-stop și mă ruga să vin să îl iau de la spital, spunea că mai bine suferă acasă decât să stea chinuit prin spitale și să nu îl bage nimeni în seamă. Am decis că spitalul este cea mai bună soluție în acel moment și singura lui șansă de a-i prelungi viața, însă nu a fost așa. La scurt timp după internare, 2-3 zile, unchiul meu a primit un telefon că bunicul a făcut stop cardio-respirator și a încetat din viață.
Această veste a fost un șoc pentru noi, deoarece am fost asigurați că bunicul este pe mâini bune și are parte de îngrijiri, nu ne așteptam să se întâmple atât de curând. Eu sunt convinsă că la începutul pandemiei dacă medicii l-ar fi luat în serios și ar fi investigat problema bunicului, el ar fi avut mai multe șanse la viață și nu se ajungea la situația nefastă la care s-a ajuns.
Legislația aplicabilă în domeniu
Luând în considerare cele menționate mai sus, eu sunt de părere că bunicul meu a fost discriminat în primul rând datorită vârstei înaintate pe care o avea pentru că în România vârstnicii nu sunt tratați în cel mai frumos mod posibil când vine vorba despre acordarea serviciilor și asistenței medicale. De asemenea, refuzurile inițiale ale spitalului de a investiga problema bunicului reprezintă altă încălcare a drepturilor sale, conducerea spitalului fiind de părere că odată cu situația pandemică alte cazuri puteau să mai aștepte.
Legislația care prevede acordarea serviciilor medicale are la bază următoarele acte normative:
- Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41483) -> a fost încălcat Art. 3 – pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umană, fără nici o discriminare și Art. 8 – Informațiile se aduc la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos.
- Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71139) -> a fost încălcat Art. 374, alin. Deciziile și hotărârile cu caracter medical vor fi luate avându-se în vedere interesul și drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea între pacienti, respectarea demnității umane, principiile eticii și deontologiei medicale, grija față de sănătatea pacientului și sănătatea publică.
- Ordonanța militară nr. 3 din 24 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224340) -> a fost încălcat Art. 1, alin c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, deoarece asistența medicală nu a fost acordată la solicitările făcute.
- Hotărârea nr. 252 din 30 martie 2020 privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății pe perioada instituirii stării de urgență pe teritoriul României (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224518) -> a fost încălcat Art. 19 – Furnizorii de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate au obligația de a lua toate măsurile, pe perioada instituirii stării de urgență pe teritoriul României, pentru a asigura o corectă evaluare, monitorizare și tratare a tuturor categoriilor de persoane, indiferent de diagnostic..
Cazuri similare
Alte exemple în care pacienții au fost discriminați sau ignorați din cauza pandemiei de Coronavirus:
- ”La noi în România au murit pacienți în UPU pentru că până li s-a făcut intervenția pe accident vascular, au zis să le facă triajul pe COVID. Eu nu am nimic împotrivă și înțeleg siguranța, a echipei medicale și a spitalului, dar – pentru numele lui Dumnezeu! – nu putem să tratăm un accident vascular sau un infarct miocardic la 7 ore după ce îi facem testul PCR pentru coronavirus”, atrage atenția Radu Gănescu. (Ce se întâmplă cu pacienții non-COVID în vremea pandemiei?)
- ”La ora actuală, de 2-3 luni, în România nu mai există pacienți, decât cu COVID-19. Nu s-a mai diagnosticat niciun pacient, nu mai avem pacienți noi diagnosticați, nu mai avem pacienți care să intre în tratament – și vorbim aici de pacienți cu hepatite, cu boli cardiovasculare etc., de pacienți care, în mod normal, ar trebui să facă niște investigații care la ora actuală nu se mai fac, pentru că totul este orientat doar pe urgențe și pe COVID. În România mai sunt și alți bolnavi care au nevoie de tratament, de medici, de spital”, spune președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.(Ce se întâmplă cu pacienții non-COVID în vremea pandemiei?)
- „Suntem îngrijoraţi pentru că pacienţilor cu afecţuni cronice li se ia şansa de supravieţuire. Avem pacienţi refuzaţi la operaţii care erau deja programate. Avem pacienţi externaţi şi lăsaţi în voia sorţii, aşa cum s-a întâmplat la Oneşti, unde spitalul a devenit unul dedicat pacienţilor cu Covid-19. (Bolnavii non-COVID, ignoraţi şi refuzaţi de spitale.)
- ”Peste 3.000 de cazuri de cancer pulmonar au rămas nediagnosticate sau netratate de la debutul pandemiei și până acum în România, din cauza lipsei de acces la investigații medicale și tratament, estimează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), care a lansat un apel național la acțiune imediată pentru creșterea accesului la diagnostic și tratament în cancerul pulmonar cu ocazia Zilei Internaționale de luptă împotriva Cancerului Pulmonar.” (Peste 3.000 de cazuri de cancer pulmonar au rămas nediagnosticate sau netratate de la debutul pandemiei și până acum în România)
Planul de acțiune
Planul de acțiune a fost realizat din perspectiva cetățenilor & perspectiva avocaților care l-ar consilia pe cetățean.
Scopul planului de acțiune: Tratarea tuturor cetățenilor în mod egal și nediscriminatoriu în ceea ce privește acordarea serviciilor medicale.
Obiectivele planului de acțiune:
- Conștientizarea de către personalul medical a problemelor reale de sănătate ale pacienților și efectuarea tuturor investigațiilor medicale necesare pentru a exclude riscurile asupra sănătății;
- Apelarea la serviciile oferite de către avocați în vederea respectării drepturilor pacienților, dar și limitării abuzurilor din partea personalului medical.
Activități necesare a fi realizate:
- Implementarea unor campanii de informare publică prin reclame online, spoturi TV, radio și panouri publicitare referitoare la drepturile pacienților;
- Crearea unui site unde cetățenii își pot exprima opiniile cu privire la serviciile medicale primite în anumite instituții medicale și înaintarea problemelor identificate spre soluționare către instituții competente;
- Colectarea datelor cetățenilor prin intermediul site-ului și trimiterea automată de newslettere care să conțină drepturi, obligații (atât ale pacienților, cât și ale personalului medical), dar și ultimele noutăți privind legislația în domeniul sănătății.
- Participarea cetățenilor la ședințe de consiliere oferite în mod gratuit de către avocați;
- Avocații cetățenilor pot demara proceduri pentru a încheia parteneriate cu facultățile de drept din cadrul universităților publice din țară în vederea folosirii sălilor de care dispun acestea pentru ședințele de conștientizare.
Puncte slabe identificate
Punctele slabe identificate în urma elaborării planului de acțiune sunt:
- Costuri financiare ridicate în cazul realizării spoturilor publicitare difuzate la TV;
- Reticența cetățenilor în a participa la ședințe de consiliere împreună cu avocații;
- Newsletter-ul trimis este posibil să nu reprezinte interes pentru cetățeni;
- Cetățenii fără acces la internet se află în imposibilitatea de a accesa site-ul și de a expune experiența prin care au trecut la spital;
- Feedback-ul oferit de cetățeni pe site este posibil să nu reprezinte o prioritate de acțiune pentru îmbunătățirea prestării serviciilor medicale.
Concluzii
În final, eu sunt de părere că foarte multe persoane se află în situații discriminatorii și sunt victime ale abuzurilor exercitate de anumite instituții ale statului sau prin reprezentanți ai săi. Ceea ce este alarmant este faptul că oamenii nu își dau seama că sunt abuzați, că legea nu este respectată și ei nu știu să consulte actele normative pentru a identifica soluții reale.
Eu consider că ar trebui să fie făcute mai multe campanii de conștientizare la nivel național cu privire la drepturile și obligațiile cetățenilor, astfel încât oamenii să știe cum să acționeze în anumite situații. Pe de altă parte, ar fi foarte benefic ca și funcționarilor publici și angajaților din sectorul public să le mai fie aduse la cunoștință din când în când obligațiile pe care le au privind tratarea cetățenilor și prestarea serviciilor de interes public.
Bibliografie
Bolnavii non-COVID, ignoraţi şi refuzaţi de spitale. Retrieved from https://adevarul.ro/news/societate/bolnavii-non-covid-ignorati-refuzati-spitale-definirea-urgentelor-creeaza-probleme-viata-moarte-1_5e8dee445163ec427188989a/index.html
Ce se întâmplă cu pacienții non-COVID în vremea pandemiei? Retrieved from https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23988462-interviu-intampla-pacientii-non-covid-vremea-pandemiei-murit-oameni-din-cauza-pana-intervenit-accident-vascular-testat-pentru-coronavirus-durat-7-ore.htm
Hotărârea nr. 252 din 30 martie 2020 privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății pe perioada instituirii stării de urgență pe teritoriul României. Retrieved from https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224518
Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului. Retrieved from http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41483
Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății. Retrieved from http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71139
Ordonanța militară nr. 3 din 24 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 . Retrieved from http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224340
Peste 3.000 de cazuri de cancer pulmonar au rămas nediagnosticate sau netratate de la debutul pandemiei și până acum în România. Retrieved from https://360medical.ro/stiri/fabc-estimeaza-ca-peste-3-000-de-cazuri-de-cancer-pulmonar-au-ramas-nediagnosticate-sau-netratate-de-la-debutul-pandemiei-si-pana-acum-in-romania/2020/07/31/
AUTOR: M. E.-C.
Academia De Studii Economice, Facultatea de Administrație și Management Public