Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Românii doresc să știe tot ce are legătură cu sănătatea lor.

  • FACIAS acționează să determine statul român să asigure monitorizarea continuă, transparentă și diminuarea infecțiilor intraspitalicești, inclusiv prin impunerea de măsuri pentru spitalele care nu fac aceste raportări onest.
  • FACIAS mai acționează și pentru ca Pacientul să aibă dreptul să știe ce infecții nosocomiale sunt în spitalul în care merge să se trateze, iar accesul la informații să fie facil.

În cadrul Proiectului ”Pacient român – legi juste și transparență maximă ”, unul din obiective este monitorizarea continuă, transparentă și diminuarea infecțiilor intraspitalicești.

FACIAS, the Coalition of Organizations of Patients with Chronic Diseases in Romania (COPAC), and the Patients' College collaborate on the project.

Why did FACIAS decide to devote resources to this goal?

Obiectivul a fost generat în baza celor reclamate de cca. 1000 cetățeni prin chestionarul FACIAS, dar și ca urmare a mesajelor primite. În perioada aprilie 2021- februarie 2022, când FACIAS a derulat proiectul ”Fii Informat, nu abuzat” pentru componenta Sănătate, ni s-a solicitat suportul pentru următoarele:

  • Simple access to a list of personal medical expenses
  • ● Easy access to the Medical File and the Observation Sheet
  • ● Video recording of surgeries
  • Pericolul generat de infecțiile intraspitalicești asupra pacienților și lipsa transparenței pe acest subiect
  • Neaplicarea legilor din lipsa normelor metodologice de aplicare

Why do we believe it is necessary to make this Objective a reality?

  • Pacienții trebuie să aibă acces în timp real la informații legate de infecțiile nosocomiale din spitalul în care se tratează – ei vor găsi ușor informații în legătură cu spitalele la care merg.
  • Pacienții vor ști ce au de făcut pentru prejudiciile generate de infecțiile nosocomiale.
  • Pericolul generat de infecțiile intraspitalicești asupra pacienților este real și poate conduce la decese, deși cauzele sunt, de multe ori, tratabile.

Situație anterioară Proiectului:

  • Avem o lege, nr. 3 din 8 ianuarie 2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România, care prevedea ca în câteva luni Ministerul Sănătății să emită niște acte normative, fără de care legea nu poate fi aplicată.

Potrivit legii, ar fi trebuit să se înființeze, în termen de șase luni de la implementarea Legii 3/2021, Comitetul Național pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM).

Acest CNPLIAAM ar fi avut obligația să realizeze Strategia Națională de prevenire și limitare a IAAM, dar CNPLIAAM nu este înființat nici la un an și jumătate de la intrarea în vigoare a legii.

Aceeași lege spune, în art.20, că Ministerul Sănătății ar fi avut obligația de a duce Strategia în Guvern și să fie aprobată prin HG.

Coordonat de Ministerul Sănătății, CNPLIAAM este (teoretic, pentru că nu există) responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi controlul IAAM în toate unităţile medicale/centrele rezidenţiale de stat şi private.

Dar, CNPLIAAM (Comitetul Național pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale) nu a fost înființat de Ministerul Sănătății, încă, deși termenul legal este depășit cu mult.

  • Raportările, chiar superficiale, nu se găsesc undeva, la îndemâna cetățenilor, pentru a avea acces la aceste informații. Nu toate spitalele raportează infecțiile nosocomiale (IAAM) deoarece sancțiunile pentru neraportare nu sunt reglementate (ele ar fi urmat să fie reglementate în Normele metodologice ale Legii 3/2021, care nu sunt încă publicate, deși ar fi trebuit livrate din iulie – iulie 2021).
Sursa informațiiEvoluție infecții nosocomiale – Raportate (nu toate sunt raportate de spitale)
Sursa – Ministerul Sănătății (http://www.cdep.ro/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=12245)20108.105
20118.463
20128.274
20139.296
201410.63
201512.316
 2016?
Source: INSP, CNSISP https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/BULETIN-AN-2017.pdf https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/Buletin-Informativ-Principalii-indicatori-AN-2017.pdf201719607
Source:INS, taken from SGG, at: http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2021/08/_jsd58g912ybfzthkqnc.pdf201820240
201923312
202023209

No există date care să arată că deceselor celor îmbolnăviți în spitale sunt monitorizate, deși este de importanță stringentă.

Nu se găsesc, public, pașii pe care îi are de urmat un pacient astfel prejudiciat sau aparținătorii lui.

Posibile cauze pentru care multe spitale nu fac raportările:

  • lack of epidemiologists
  • nu există sancțiuni pentru neraportarea infecțiilor nosocomiale (ar fi trebuit prevăzute în Normele metodologice ale Legii 3/2021)
  • până în 2016 era un punct de penalizare pentru manageri dacă raportau adevărul cu privire la infecțiile nosocomiale” (sursa:Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății[1], 2020)
  • agresivitatea DSP de a amenda/sancționa cazurile determină reținerea medicilor/unităților de a raporta (Sursa: Vasile Cepoi, președinte ANMCS[2] , 2019)

Legislația care reglementează, partial, domeniul Obiectivului

  • Legea 95/2006, la art. 654 alin. 2, prevede că personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii când acestea se datorează infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse etc.
  • HG 857 din 24 august 2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/131175

Ce am făcut, de la lansarea proiectului până la 19 septembrie?

Am transmis întrebări dedicate proiectului, către mai multe instituții cu atribuții de gestionare și legiferare a domeniului: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate și, suplimentar, către Societatea Română de Epidemiologie și Comisia Europeană de specialitate.

Pe site, la rubiuca dedicată obiectivului, sunt postate integral răspunsurile, pe măsură ce le primim.

To collect even more information from citizens, we created the Objective Questionnaire. You can fill out the questionnaire here: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdRol5UKlMI4sNX3sZhbUjSYzEBP3mzdZsyiTOLzSvMFCsjRA/viewform?usp=sf_link

What did the institutions tell us that we were unaware of?

  • Ministerul Sănătății: a anunțat (la 4 august) că are nevoie de 30 zile pentru a răspunde solicitării noastre de informații.
  • INSP:

Spitalele raportează trimestrial datele către direcțiile județene de sănătate publică și a Municipiului București.

Datele centralizate de direcțiile județene sunt transmise la INSP.

Conform Ordinului MS nr 1101/2016, IAAM confirmate trebuie raportate lunar, pe fișă specifică, de spitale, către direcțiile județene de sănătate publică, care, la rândul lor, transmit bazele de date către INSP-CNSCBT.

  • ANMCS:
    Unitățile medicale fac raportările voluntar, către ANMCS.
    Datele transmise de unitățile medicale au ca scop implementarea sistemului de îmbunătățire a calității serviciilor de sănătate, prin învățarea din erori.
    Aceste date transmise către ANMCS sunt centralizate anonimizat.
    Toate unitățile spitalicești dotate cu paturi au obligația raportării infecțiilor nosocomiale (IAAM).

    Datele cuprinse în materialele cu numele  Buletine informative – Principalii indicatori ai cunoașterii stării de sănătate cuprind și informați despre infecții spitalicești (n.n:nouă nu ne este clară situația din aceste date agregate, însă) le puteți găsi aici:

 https://insp.gov.ro/centrul-national-de-statistica-in-sanatate-publica-cnssp/date-statistice-pagina-de-descarcare/ )
– 331 spitale din România (din rețeaua Ministerului Sănătății, Administrației Locale și Academiei Române) fac raportări privind IAAM.
– Neraportarea poate avea printre cauze: calitate diferită a capacității de laborator pentru diagnosticul IAAM, personal insuficient, etc.


În perioada 2018-2021 s-au raportat maxim 300 decese având drept cauză IAA:

AnNr. decese
201856
201962
202077
2021216
  • Dacă dorim să aflăm informații e la un spital, despre infecțiile nosocomiale din acea unitate, este necesar să facem cerere în baza Legii 544, privind accesul la informații de interes public.
  • CONSILIUL LEGISLATIV:
    Conform prerogativelor sale, Consiliul legislative ne-a informat că a sesizat Secretariatul General al Guvernului și Departamentul pentru Relația cu Parlamentul în legătură cu actele normative care nu au fost emise, inclusiv cele legate de IAAM, pe care Ministerul Sănătății avea obligația să le emită de mai multe luni.

Ce acțiuni ne-am propus, în slujba Obiectivului, până în noiembrie 2022?

  • The other requested responses are also being received and will be brought to your attention.
  • We will compile the survey responses and publish the research results.
  • Vom realiza Un Ghid Practic pentru a reda pașii pe care îi avem de făcut dacă dorim să aflăm situația legată de infecțiile nosocomiale în spitalul în care dorim să ne tratăm, dar și ce avem de făcut dacă noi sau cineva apropiat am fost infectați cu IAAM.
  • Vom continua cu întrebările și solicitările, până se va rezolva, cel puțin problema legislativă, pe lângă Ministerul Sănătății, Secretariatului General al Guvernului și Departamentului pentru Relația cu parlamentul.

As is customary, we will keep you updated on all aspects of the "Romanian patient - fair laws and maximum transparency" Project.

[1]  Infecțiile nosocomiale întâlnite în spitalele din România, o necunoscută; Digi 24;  2020, 

[2] Media raportării infecțiilor nosocomiale în România, de patru ori mai mică decât în Europa, potrivit președintelui ANMCS, 2019; https://rohealthreview.ro/media-raportarii-infectiilor-nosocomiale-in-romania-de-patru-ori-mai-mica-decat-in-europa-potrivit-presedintelui-anmcs/

© 2022 — FACIAS All rights reserved.