Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Cuprins:

Context/Introducere

I. Instrumentele care ne asigură dreptul de a ne trata în afara țării

II. Directiva UE nr 24 3

III. Săptămâna viitoare: ce facem când chiar cadrele medicale ne încalcă, dureros, drepturile

IV. SURSE de informații 5

 

 

 

Context / Introducere

Anul trecut, am abordat, parțial, tema drepturilor pacienților în raport cu instituțiile statului și furnizorii de servicii medicale, printr-un material publicat pe pagina web a Proiectului FACIAS ”Fii informat, nu abuzat!”, pe care îl puteți vedea aici: https://facias.ro/ghid-practic-pacienti-centrele-de-permanenta-arondate-fiecarui-judet/ , dar și prin mai multe postări de tipul ”Știați că…”.

Le puteți identifica destul de ușor căutând, pe pagina noastră de facebook  #Pacient  și  #stiaica.

Deoarece drepturile noastre privind problemele de sănătate și accesul la serviciile de medicale au devenit o preocupare constantă, echipa proiectului va dedica 4-5 episoade acestor subiecte ce vor fi publicate în fiecare miercuri, aici.

Este necesar să ne cunoaștem drepturile în raport cu statul și instituțiile sale și atunci când este vorba de sănătatea noastră pentru care cotizăm, lunar, 25% din salariul nostru.

În episoadele trecute, am abordat temele mai generale:

  • Cele mai utile informații necesare: Ghidul Asiguratului;
  • Legislația care ne asigură drepturile;
  • Alte surse de informare.
  • Ghid practic: Drepturile pacienților în raport cu instituțiile statului
  • Ce facem când ne luptăm cu boli grave, rare? De unde ne informăm legat de drepturi dedicate?
  • Cu ce ne ajută aceste programe și de unde vin banii pentru tratamentele noastre?
  • Cum putem beneficia de suport, prin aceste programe?
  • Tratarea în străinătate, prin decont la Casa de Sănătate (partea I): Formularul S2 (fost E 112)
  • Tratarea în străinătate prin Ministerul Sănătății

 

I. Instrumentele care ne asigură dreptul de a ne trata în afara țării

Pentru a ne trata în străinătate, prin Casele de sănătate, avem trei posibile variante:

Formularul S2 (fost E 112): Dreptul de a ne trata în afara țării, atunci când ce avem noi nu se poate rezolva în România

Prin Ministerul sănătății: Dreptul de a ne trata în afara țării, atunci când ce avem noi nu se poate rezolva în România

Prin Directiva europeana 24: Dreptul de a ne trata în UE, din alte motive decât cele de mai sus (avem mai multă încredere în acele servicii, avem familia în țara respectivă, trăim la frontieră și spitalul din țara vecină este mai aproape)

Notă: Deși toate trei modalitățile sunt decontate prin Casa de Sănătate, avem o diferență între ele, în ce privește plata efectuată.

În primele două variante, tratamentul și serviciile medicale sunt Decontate Spitalului din afara țării, direct, de Casa de Sănătate.

În a treia situație, trebuie să plătim pe loc, urmând ca ulterior să fie rambursat de către autoritatea națională din țara de origine cât mai rapid posibil. CAS nu ne poate refuza acest drept.

 

Le luăm pe rând, însă, nu uitați că aveți sursele de informații, din acest text, puse la dispoziție, tocmai pentru că acest Ghid Practic dorește să ofere suport de calitate, însă nu poate acoperi absolut tot, ci doar acele informații esențiale. În cazul în care vă aflați în asemenea situații, este bine să știți ce drepturi aveți, cum le obțineți, ce aveți de făcut și de unde vă luați informațiile. Acest Ghid Practic este și un suport care ajută să știm de unde ne informăm, mai amănunțit.

În acest episod vom vorbi tot despre drepturile noastre în domeniul sănătății,  anume dreptul de a ne trata în afara țării. Însă, este necesar să știți că, pe lângă acest aspect, mai avem situații în care ne putem trata afară (când suntem în tranzit sau o perioadă într-o țară, sau când lucrăm în afara granițelor, detașați), dar aceste aspecte le vom aborda doar tangențial.

 

 

II. Directiva UE nr 24

Este un instrument practică ce ne garantează Dreptul de a ne trata în afara țării, cu costuri suportate, prin decont, de Casa de Sănătate, chiar dacă problema noastră nu este una gravă, de viață și de moarte, ca în celelalte două situații.

Așadar,  a treia modalitate prin care se pot deconta servicii acordate în alte spitale din afara țării este Directiva 24, în vigoare în anul 2013. Directiva permite pacienţilor români să se trateze în orice spital de pe teritoriul UE, privat sau de stat, obligând statul român să deconteze aceste servicii la nivelul tarifelor pentru serviciile în cauză din România.

  • Directiva o găsim aici:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/LSU/?uri=CELEX:32011L0024 .

  • Transpunerea ei, în legislația Românească, o găsim aici:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/213679 .

Acest instrument util este pentru pacienții care au dreptul să se trateze în UE, în alte situații decât cele în care tratamentul de care avem nevoie nu este disponibil în țara de origine.

Dezavantajul acestui sistem (asigurat prin Prin Directiva Europeană 24) este că pacienții trebuie să plătească pe loc, urmând ca ulterior să fie rambursat de către autoritatea națională din țara de origine cât mai rapid posibil.

Deși ne putem trata în România, în anumite cazuri, optăm să beneficiem de asistenţă într-un alt stat membru UE.

Putem apela la acest instrument în următoarele situații: asistenţa medicală foarte specializată și/sau asistenţa oferită în zonele de frontieră, dacă unitatea spitalicească adecvată cea mai apropiată se află de cealaltă parte a frontierei”, conform Directivei.

Directiva este utilă și pentru situațiile în care ”pacienţi doresc să beneficieze de tratament în străinătate pentru a fi mai aproape de membrii familiei sau pentru a avea acces la o altă metodă de tratament decât cea oferită în statul membru sau deoarece sunt de părere că vor beneficia de o asistenţă mai bună în alt stat”.

Directiva se aplică pentru prestarea de servicii adresate pacienţilor fără a ţine cont de modul de organizare, furnizare şi finanţare unității spitalicești în care ne tratăm (poate fi privată sau de stat). 

Avem acest drept, oferit prin Directiva UE nr. 24 și nu putem fi refuzați de spitalele din statele UE, nici chiar sub pretextul că „pe teritoriul naţional se află liste de aşteptare, fără a efectua o evaluare medicală obiectivă”.

Notă: Nu se supun directivei serviciile în domeniul îngrijirii pe termen lung (recuperare medicală), transplantul de organe şi nici programele de vaccinare împotriva bolilor infecţioase.

Casa Națională de Sănătate (prin Punctul Național de Contact pentru asistență transfrontalieră) ne oferă și ea informații despre cum să folosim acest instrument, Directiva 24, în interesul nostrum, aici: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/MEMO_13_918 .

Comisia Europeană ne pune la dispoziție mai multe întrebări, cu răspunsurile aferente, pentru a ne ajuta să folosim acest drept, asigurat prin Directiva  UE nr. 24, aici:

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/MEMO_13_918

Noi vă dorim să nu aveți vreodată nevoie de aceste instrumente, însă, dacă va fi nevoie, veți ști ce drepturi aveți, cine și ce responsabilități are și ce aveți de făcut.

 

III. Săptămâna viitoare: ce facem când chiar cadrele medicale ne încalcă drepturile

 

Săptămâna viitoare vom aborda o altă temă, de data aceasta, legată de contextul pandemic: accesul bolnavilor la servicii medicale în cazuri cu boli grave, chiar dacă nu sunt urgențe. Ne-ați semnalat, prin chestionarul pe care le-ați completat și prin comentarii sau mesaje, situații dureroase în care ați pierdut rude din cauza faptului că nu au fost tratate la timp, sub argumentul că nu reprezintă o urgență, deși bolile lor erau grave.

O altă problemă gravă semnalată de dumneavoastră a fost aceea că anumite acte medicale s-au făcut fără acceptul pacientului sau al aparținătorilor.

A treia problemă des semnalată a fost aceea că nu există o comunicare adecvată medici-bolnavi-aparținători și că, deseori, vi se răspunde că totul este în regulă, ca un automatism, iar apoi aflați, tot cu întârziere, că pacientul este deja decedat.

Situațiile sunt dureroase de-a dreptul. Știm că nu putem da timpul înapoi pentru a evita aceste situații complicate.

Ce putem face noi?

Vom încerca să vă furnizăm câteva informații și instrumente, simplificat, pentru a ști exact ce drepturi avem (deseori le știm) în asemenea situații, cui le cerem, cum facem să fie respectate, unde reclamăm, ce legi invocăm.

Am întâlnit, ca și dumneavoastră, cadre medicale profesioniste, foarte multe, însă, și în sistemul medical sunt excepții, iar din mesajele dumneavoastră, pare că ne lovim tot mai des de excepțiile care ne fac viața un calvar exact când avem mai mare nevoie de ajutor, la care avem dreptul, iar uneori, acest drept ne este încălcat.

Din experiență, deși normal ar fi să nu existe vreo diferență, am observant, adesea, că anumite cadre medicale (acelea care, chiar dacă nu sunt majoritare, din păcate, ne fac viața grea exact când avem nevoie de mai mare suport) redevin, partial, ce trebuie să fie, atunci când văd că omul din fața lor își cunoaște drepturile, i le indică, și atrage atenția că i le încalcă.

IV. SURSE de informații

 

© 2022 — FACIAS Toate drepturile sunt rezervate.