Raport public de activitate, în cadrul proiectului, pentru perioada aprilie 2021 – ianuarie 2022

”Fii informat, NU abuzat!”, proiect național al FACIAS pentru conștientizarea drepturilor cetățenilor români.

 

Sumar:

• Principalele activități ale proiectului
• Rezultatele cumulate ale Chestionarului FACIAS, la nivelul lunii ianuarie 2022
• Ghidul Practic al cetățeanului în raport cu instituțiile statului, pentru apărarea drepturilor lor în raport cu acestea, ghid realizat ca urmare a situațiilor abuzive cel mai des semnalate de respondenții chestionarului și de cele cca. 2300 comentarii și mesaje

 

Informațiile furnizate online în cadrul Proiectului ”Fii informat, nu abuzat!” au ajuns la peste 1 milion de persoane.

La nouă luni de la lansarea proiectului  ”Fii informat, NU abuzat!”,  Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) prezintă public rezultatele pentru perioada aprilie 2021- ianuarie 2022.

Proiectul este unul de educație comunitară și are ca scop informarea cetățenilor cu privire la: drepturile pe care le au în raport cu instituțiile statului; identificarea și soluționarea abuzurilor când acestea sunt comise; cunoașterea organizațiilor și instituțiilor care le pot oferi suport în lupta cu astfel de abuzuri. FACIAS acordă, la cerere, în limita posibilităților sale, suport și consultanță victimelor (cu precădere cazuri colective) unor abuzuri comise de instituții ale statului și colaborează cu instituțiile statului prin identificarea și promovarea de bune practici pentru a preîntâmpina astfel de situații.

Proiectul vizează, implicit, stimularea implicării civice a cetățenilor români, creșterea gradului de responsabilizare și implicare în problemele de interes național ce au ca obiect vătămarea drepturilor acestora de către instituțiile statului.

 

I. Principalele activități ale proiectului, derulate în cele nouă luni de la demararea lui, vizează:

• Informarea cetățenilor cu privire la drepturile pe care le au în raport cu instituțiile statului și instrumentele legale pe care le pot utiliza pentru a-și face dreptate: https://www.facias.ro/proiecte-2/
• Analizarea problemelor semnalate de cetățeni; identificarea unor soluții practice pentru acestea
• Chestionarul FACIAS care cuprinde opt întrebări: https://www.facias.ro/chestionar

 

Ghidul Practic este construit în funcție de problemele semnalate anonim, prin chestionar, și cele cca. 2300 comentarii și mesaje primite, pentru a furniza informații de care publicul Proiectului are nevoie! În plus, concluziile raportului la nouă luni de activitate sunt transmise ministerelor care coordonează instituțiile publice pentru care au fost identificate abuzuri de către respondenți.

• Activități destinate studenților pentru ca ei să deprindă abilitățile necesare unor adulți implicați civic în apărarea drepturilor lor și/sau ale celor apropiați: Concurs Studenți ”Fii informat, nu abuzat!” de eseuri, cu premii între 3000 și 1000 lei, desfășurat în perioada octombrie – decembrie 2021: https://www.facias.ro/proiecte-2/

 

II. Rezultatele cumulate ale Chestionarului FACIAS, la nivelul lunii ianuarie 2022

Chestionarul Proiectului conține 8 întrebări din care, două sunt deschise.

Chestionarul este activ de la demararea proiectului (aprilie 2021) și va rămâne așa până la finalizarea sa, analiza răspunsurilor fiind actualizată periodic, în concordanță cu chestionarele completate de public.

În ce privește categoriile de vârstă în care se încadrează respondenții, acestea sunt redate în tabelul de mai jos.

 

76,58% din respondenți provin din mediul urban. 43,32% susțin că își cunosc în foarte mică măsură sau deloc drepturile; 45,78% consideră că își cunosc suficient drepturile, în timp ce 8,98%  susțin că își cunosc foarte bine drepturile în relația cu instituțiile statului.

 

10,80% apreciază că nu au fost victime ale abuzului unei instituții a statului; 46,84% au întâmpinat maxim 6 situații de abuz în viața lor;  26,63% susțin că au fost victima unui astfel de abuz de peste șapte ori. În total, 73,84% din respondenți susțin că au fost cel puțin o data victima unui abuz comis de instituțiile statului sau reprezentanți ai acestora.

 

În ce privește sursa de informare privind drepturile pe care le au în raport cu instituțiile statului, 24,49% apelează la legislație; 1,28% la instituțiile statului; 22,46% se informează de pe internet;  2,35% de la apropiați și doar 7,17% apelează la avocați. 32,41% apelează la diverse combinații de surse de informare din cele anterior menționate.

 

Dintre cei care susțin că au fost victimele unui abuz comis de instituțiile statului, 24,92% au depus petiții și sesizări; 21,39% au atras atenția instituției, prin alte mijloace (verbal); 9,52% au apelat la justiție, iar  24,28%  din victime nu au acționat în vreun fel. Este de remarcat că 5,88% din cei care au considerat că au de-a face cu un abuz al statului, au bifat opțiunea ”I-am arătat funcționarului că procedează greșit și situația s-a rezolvat”.

 

Probleme și potențialele abuzuri percepute și semnalate de către repondenți vizează domenii ca:

• Justiție
• sarcinile Unităților Administrativ-teritoriale
• sistemului de sănătate
• situația pandemică
• Îngrijirea persoanelor cu handicap
• Drepturile pensionarilor
• ANAF, Poliție, Jandarmerie
• Drepturile angajaților
• Facturile la energie și gaze

Surprinzător este că repondenții au semnalat, nu doar abuzurile, ci și superficialitatea, lipsa de empatie și implicare ale celor care au generat abuzuri.

 

Cetățenii au reclamat:

  În Justiție & Poliție & Jandarmerie

• Nereguli în procese legate de moșteniri de proprietăți;
• Legislație construită în așa fel încât să slujească interesului unor anumite grupuri de cetățeni;
• Instituțiile de forță/securitate sunt asimilate ca generatoare de abuzuri în activitatea lor;
• Expropriere abuzivă;
• Trenarea anchetelor polițiștilor; solicitarea venită din partea unor polițiști de retragere a plângerilor pentru a nu avea cazuri neîncheiate, în loc să continue cercetările în mod profesionist;
• Cetățenii simt că nu sunt egali în drepturi și obligații;
• Modificarea legilor, adesea prin OUG, pentru a crea avantaje unor categorii sociale în detrimentul altora;
• Inechitatea și neprofesionalismul instanțelor de judecată și lipsa corectitudinii în anchete;
• Poliția, inclusiv procurorii, nu iau în serios și nu cercetează profesionist plângerile, descurajând populația să solicite ajutor;
• Justițiabilii reclamă faptul că cei care împart justiția în instanțe nu sunt profesioniști sau servesc unor interese, cetățenii simțind că nu li se face dreptate; Justiția nu respectă mereu legile;
• Deseori agresorii sunt mai protejați decât victimele lor;
• Trenarea proceselor până la prescrierea faptelor și senzația că sunt nedreptățiți în timpul proceselor;
• Soluții judecătorești diferite pentru situații similare, deși legea este aceeași pentru toți;
• Amendarea parcării neregulamentare în condițiile în care Primăriile nu sunt obligate, prin lege, să asigure locuri de parcare;
• Poliție/parchet/instanțe – justiție părtinitoare, care servește anumite interese
• Justiția acuzată de incompetentă, corupție, dezinteres, mușamalizare;
• Polițiștii încalcă regulile (de circulație sau din timpul stării de alertă), dar amendează cetățenii pentru normele legale pe care și ei le încalcă;
• Clasarea nejustificată a dosarelor și chiar necunoașterea legislației, ignoranță;
• Jandarmerie: comportament abuziv, necunoașterea legislației în baza căreia sunt date amenzi.

 

Retrocedări/moșteniri/procese în instanță, în domeniu/Sarcinile UAT în domeniu – (se regăsesc și la abuzurile percepute în justiție):

• Nerespectarea obligațiilor de către Primării privind eliberarea documentelor pentru înlăturarea proprietăților funciare;
• Retrocedări abuzive în sprijinul unor grupuri de interese conectate la factorii decizionali în detrimentul justițiabililor;
• Reîmproprietărire pe criterii de grupuri de interese;
• Exproprieri abuzive, fără despăgubiri;
• Nepunerea în posesie a moștenirii pe motiv că documentele nu există în arhiva autorităților;
•  Emitere acte false, în sprijinul unor grupuri clientelare;
• Refuz și/sau tergiversare de a emite acte.

 

În domeniul serviciilor medicale:

• În perioada pandemiei, bolnavii cu alte afecțiuni s-au simțit neglijați și amânați, aceasta fiind o posibilă cauză a agravării stării de sănătate;
• Superficialitatea/neprofesionalismul actului medical;
• Nerespectarea demnității pacientului;
• Necunoașterea drepturilor de pacienți și lipsa informării și explicațiilor în limbaj comun (cu precădere legat de ATI);
• Din lipsa de fonduri, pacienții nu își pot face investigații – ele sunt scumpe și deseori renunță la ele;
• Abuz: reținerea cotizației de sănătate în avans, iar, la nevoie, contribuabilul își plătește din nou serviciile de sănătate;
• Comportament abuziv;
• Încălcarea drepturilor pacienților;
• Decizii privind acte medicale fără acordul aparținătorilor și pacienților;
• Neinformarea aparținătorilor cu privire la starea bolnavilor de la ATI;
• Acces limitat și cu motivație recurență ”lipsa fondurilor”;
• Acces limitat și întârziat la servicii medicale în spitale, fapt ce a condus la agravarea bolii, inclusiv decese;
• Medicamente pentru boli grave neaprobate la compensare.

 

Limitări drepturi generate de situația pandemică:

• În perioada crizei pandemice, Primăriile refuză plata eșalonată a taxelor și blochează conturile cetățenilor, deși aceștia sunt loviți de pandemie;
• Desfacerea abuzivă a contractului de muncă;
• Discriminarea între vaccinați și nevaccinați în contextul situației pandemice;
• Interzicerea accesului în instituții publice, în lipsa Certificatului ”verde”, deși multe activități necesită prezența fizică, mai ales pentru cei care nu cunosc instrumentele  puse la dispoziție pe internet.

 

Îngrijirea persoanelor cu handicap:

• Asistenții sociali pentru persoanele cu handicap sunt refuzați la angajare de către Primării, în ciuda legislației în domeniu;
• Asistenții sociali, personali, pentru persoanele cu handicap consideră că au dreptul la spor pentru condiții grele și salarizarea  în domeniu nu se face conform unei gradații;
• Incorectitudinea legii salarizării 153/2017 și legii 448 pentru persoanele cu dizabilități.

 

Drepturi pensionari:

• Tratament diferențiat între majoritatea pensionarilor cărora li se modifică legislația constant și pensionarii cu pensii speciale cărora li se întăresc drepturile, pe motiv că dreptul odată câștigat nu poate fi modificat;
• Referitor la pensii – nerespectarea decretului nr. 38/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din transporturile pe calea ferată (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/897);
• Nerespectarea legislației privind pensionarea anticipată (art.65 alin5. prevede pensionare anticipată fără penalizare pentru persoanele care au locuit 30 ani în zone miniere – Pensia anticipată parțială | Lege 263/2010 );
• Reducerea nejustificată a pensiilor obișnuite în contradicție cu cele speciale;
• Neindexarea pensiilor cu rata inflației;
• Lipsă de echitate între pensionari din alte categorii și pensionarii magistrați (VSR 190 vs VSR 605), impusă prin HG.

 

Raporturile cetățeni-instituțiile statului:

• Lipsa de responsabilitate a instituțiilor statului;
• Cetățenii care fac sesizări de nereguli se simt persecutați și tratați ca infractori de instituțiile abilitate a face dreptate;
• Lipsa de răspuns din partea instituțiilor publice la solicitările cetățenilor;
• Încălcări în ce privește următoarele drepturi: dreptul la informare, dreptul justei motivări a unui act administrativ, dreptul imparțialității, echității și proporționalității privind analiza unei cereri înaintate de cetățeni unei instituții publice;
• Cetățenilor li se solicită, de instituții ale statului, să aducă acte emise de alte instituții ale statului, când ar putea să le extragă singure (necesită baze de date interconectate);
• Blocarea accesului, de către UAT sau instituții centrale, la informații cu caracter public;
• Lipsa furnizării de răspunsuri la solicitările transmise către instituții publice (ANAF);
• Cetățenii sunt plimbați de la o ușă la alta;
• Tratarea cu dispreț și/sau abuziv a contribuabilului;
• UAT-uri taxează, pentru salubrizare, și spațiile nelocuite;
• Acordarea de autorizații de construcții, fără respectarea normelor;
• Cetățenii fără acces la tehnologie sunt îndrumați să descarce formularele instituțiilor de pe site-ul acestora;
• Amendarea, de Poliția locală, a bătrânilor care vând, la marginea străzii, produsele proprii;
• Comportament neadecvat, abuziv, decizii unilaterale;
• Refuzul de a deconta transportul pentru cei care își găsesc de lucru la distanțe mari față de localitatea de domiciliu.

 

Taxe & Relația contribuabili ANAF :

• Executarea silită automată impusă de autorități pentru cetățenii cu întârzieri la plata impozitului, fără a li se da posibilitatea de a plăti eșalonat sau cu întârziere prin includerea unei penalizări;
• Lipsa informărilor datoriilor contribuabililor la stat, necunoașterea lor generând și penalizări deoarece nu sunt achitate în termen;
• Abuzuri comise de ANAF – abuzează firmele mici;
• Taxare exagerată a muncii și a tuturor veniturilor (48% taxarea pe muncă/ 10% impozit pe venit, 19% TVA pentru orice cumperi);
• Abuz: angajat penalizat de ANAF pentru neplăți ale angajatorului, cu 10-12 ani în urmă;
• Deși sunt plătite restanțele și penalizările, contribuabilii reclamă că încă au conturile blocate;
• Neprofesionalism și intarziere în acțiuni care sunt în beneficiul cetățeanului (returnare bani luați în plus), dar rapiditate maximă la cele care susțin interesul ANAF, chiar dacă sunt incorecte);
• Continuarea impunerii de taxe pentru firme deja desființate;
• Impută plăți în baza unor acte administrative greșite.

 

Drepturile angajaților în instituțiile publice:

• Discriminări la locul de muncă;
• Angajații reclamă faptul că superiori ierarhici le solicită verbal să facă/scrie diverse documente, deși nu au în fișa postului, iar acelea se întorc împotriva celor intimidați deoarece ei sunt cei care semnează;
• Abuz de funcție al superiorilor în instituții publice;
• Angajări în instituțiile statului, pe criterii netransparente, inclusiv concursuri incorecte.

 

Alte categorii de probleme și/sau abuzuri semnalate în chestionare

• Încălcarea drepturilor la un trai decent, la sănătate și la o justiție corectă;
• Companiile livrează servicii (gaz, apă, curent) sub standarde și dacă sistează serviciul nu compensează neplăcerea clientului, în schimb dacă cetățenii nu plătesc la timp li se sistează automat serviciul și sunt penalizați;
• Nerespectarea GDPR;
• Dificultăți în plata creditelor, generate de situația pandemică;
• Combaterea dezinformării necesită timp din partea publicului pentru a se informa corect și a identifica informațiile false;
• Liceeni – simt privare libertate (chiar majori, nu au voie să iasă din liceu);
• Colegiul kinetoterapeuților – comportament abuziv (ridică dreptul de practică al membrilor, Ministerul Sănătății nu își îndeplinește atribuțiile – Min. Sănătății dar nici un răspuns , deși acesta este obligat conform Legii 226/2016 să ia măsuri);
• Se solicită informarea publică în ce privește împrumuturile statului în piață și destinație, respectiv raportarea modului de execuție a împrumuturilor.

 

Diferențe semnificative între situațiile percepute ca abuz al statului și situațiile potențial abuzive:

Deși 73,84% din repondenți susțin și percep că au fost victime ale abuzurilor comise de instituțiile statului, dintr-o primă analiză a mesajelor primite de FACIAS din partea cetățenilor, reiese că aproximativ 28-30% semnalează dificultăți cu care se confruntă aceștia, nu neapărat abuzuri ale statului și cca. 15-20% semnalează o situație de potențial abuz comis de o instituție a statului.

Majoritatea situațiilor pe care le reclamă repondenții ca abuzive, nu vizează abuzuri colective, ci mai degrabă individuale, ce îi privesc direct.

De la lansarea Proiectului, FACIAS a primit aproximativ 2300 de mesaje și comentarii în care cetățenii semnalează diverse probleme cu care se confruntă.

 

 III. Ghidul practic al cetățeanului în raport cu instituțiile statului

Tocmai pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor, FACIAS realizează, în episoade, un Ghid Practic, ca suport pentru cetățeni, în raport cu instituțiile statului, text susținut cu legislația în vigoare. Ghidul, etapizat, se găsește  la https://www.facias.ro/proiecte-2/. Până la acest moment, prin intermediul Ghidului au fost livrate informații, în limbaj simplificat, despre instrumentele pe care le putem folosi, gratuit, în raport cu instituțiile statului, fără a fi nevoie să ajungem în instanță. Este vorba de cazurile individuale în care sunt afectate un individ sau o persoană juridică:

• Cum ne dăm seama că avem de-a face cu un abuz;
• Criterii minimale pentru a identifica o potențială situație abuzivă.
• Accesul la justiție ne este asigurat de legi, prin instituțiile statului sau prin instanțe judecătorești.
• Cum ne putem face dreptate și fără costuri: PETIȚIA, SESIZAREA și PLÂNGEREA PREALABILĂ.
• Cum cerem informații de interes public, utile pentru interesul nostru de a preîntâmpina/lupta cu un abuz comis de o instituție a statului, în baza Legii 544/2001.
• Apărarea, cu costuri minime, sau chiar gratuit, și în instanță.
• Ajutorul public judiciar, dacă nu putem achita anumite taxe de timbre sau expertize.
• Portretul ”robot” al celui care este tentat/comite abuzuri, în calitatea sa de reprezentant al statului, în raport cu cetățenii.
• Advocacy – instrument de bază în lupta cu abuzuri ale instituțiilor statului, cu victime colective.
• Advocacy, în cuvinte simple, și Etapele mari .
• Utilitatea unui partener ONG care știe advocacy în lupta noastră cu abuzul colectiv.
• Ce tip de ONG ne poate ajuta în lupta cu abuzul comis de stat, cu victime colective?
• De ce ONG-urile sunt o alternativă benefică în soluționarea unor cazuri colective de abuz comis de instituțiile statului?
• Pașii de urmat pentru a contesta o amendă aplicată în mod abuziv.
• Pașii pe care îi avem de făcut noi, cetățenii, dacă dorim să ne aducem aportul la textul unui proiect de lege, când îl considerăm neadecvat/abuziv.
• Cum ne informăm corect și urmărim un proiect de lege în Parlamentul României?
• Cum contestăm măsurile luate în contextul pandemic, dacă le considerăm injuste?
• Ce, cum, când putem face pentru a apăra drepturile elevilor în școală?
• Cum ne informăm corect pentru a proteja drepturile persoanelor cu diverse dizabilități și pe ale celor care îi îngrijesc?
• Drepturile cetățenilor în raport cu polițiștii neprofesioniști și/sau abuzivi.
• Drepturile cetățenilor în raport cu angajații ANAF neprofesioniști și/sau abuzivi.
• Pașii practici pentru a participa la modificarea unor norme legale considerate injuste
• Contestarea, în context pandemic, a amenzilor injuste
• Drepturile studenților
• Cum procedăm în cazul unor abuzuri ce implică și componenta corupției?
• Drepturile victimelor violenței domestice
• Cum procedăm când un concurs de angajare este incorect
• Drepturile pacienților
• Cum contestăm o factură nejustificată

Pentru cazurile colective, Ghidul va continua să furnizeze și alte informații practice despre instrumentele adiționale ce pot fi utilizate.

 

 

Informații suplimentare

FACIAS invită românii care sunt sau au fost victime ale unui abuz comis de instituții ale statului, respectiv reprezentanți ai acestor instituții, să transmită către FACIAS aceste abuzuri pentru a soluționa astfel de probleme, folosind următoarea adresa de e-mail: [email protected] sau pe rețele sociale: https://www.facebook.com/faciasromania/ , https://www.instagram.com/facias.romania , https://twitter.com/faciasromania.

„Fii informat, NU abuzat!” susține demersurile FACIAS de a preveni şi combate abuzul de putere. Organizația reprezintă colectivităţile de cetăţeni lezaţi în drepturile lor de către autorităţile statului și, de asemenea, acționează în sprijinul acestora.

Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), prin activitatea sa, urmăreşte asigurarea transparenţei în funcţionarea instituţiilor statului, ca principiu al democraţiei şi statului de drept şi apără drepturile cetăţenilor români.

Detaliile proiectului pot fi consultate pe www.facias.ro