Oficiali de stat, manageri din companii publice și experți s-au reunit astăzi, 11 septembrie la Palatul Parlamentului la dezbaterea organizată de FACIAS: „Reforma Companiilor de Stat: de la Risipă la Performanță”, eveniment care a scos la iveală adevăruri incomode despre modul în care sunt administrate aceste structuri, cum se taie risipa și se construiește performanța în întreprinderile de stat.
Bani publici mulți, rezultate puține și o uriașă nevoie de schimbare
Secretarul de stat Adrian Țuțuianu a recapitulat traseul legislativ: jalonele din PNRR pe guvernanță (439–441), legea 187/2023 și hotărârile subsecvente, plus noul pachet asumat săptămâna trecută, care reduce numărul membrilor din consiliile de administrație și întărește standardele OCDE. Esența promisiunii: mandatele pe 4 ani, indicatori clari, mai puțini interimari și listarea pe bursă a trei întreprinderi din energie și transporturi, pentru disciplină și transparență.
Tot el a anunțat reguli pentru a tăia influența politică: statul rămâne cu un singur reprezentant în CA, iar funcționarii nu mai pot fi în mai multe consilii, cu termene scurte de conformare la noile plafoane și reguli. „Nu vorbim despre sinecuri, ci despre competență”, a subliniat acesta.
Cât costă nerespectarea regulilor? Mult. În sală s-a discutat pe caz: Comisia Europeană a semnalat un posibil conflict de interese la numirea CEO-ului Hidroelectrica, cu risc de pierdere a 25 de milioane de euro; episodul a fost folosit ca probă că procedurile „pline de hârtii” tot pot scăpa esențialul. Și mai grav, pe lanțul de guvernanță, România are deja suspendate 330 de milioane de euro din cauza conducerii AMEPIP și alte 230 de milioane pentru numiri neconforme în companiile energetice – un ceas care ticăie până la remediere.
La capitolul „se poate și la stat”, Unifarm a venit cu o contra-narațiune și cu cifre. Directorul companiei a explicat că în 2022 bugetul era 30 de milioane lei, iar astăzi depășește 200 de milioane lei; în același interval, valoarea companiei înregistrată la Registrul Comerțului a urcat de la 4,12 milioane lei la 492 de milioane lei, cu capitaluri proprii pozitive în execuția la 6 luni. Mesajul: ieșirea din deșertul post-pandemie e reală, inclusiv prin schimbarea radicală a modelului de business. Din operațional: 95% din echipă e adusă din privat, au fost rescrise procedurile și Unifarm livrează astăzi către toate farmaciile din țară și către spitale private și publice, cu un accent ferm pe mentalitate: „indexările salariale trebuie să urmeze performanța, nu să o preceadă”.
Pe zona de apărare, Romarm a temperat discuțiile despre „indemnizații grase” și a pus pe masă două realități: indemnizația de administrator e de 11.000 lei, iar compania a repornit investiții după trei decenii de pauză, mizând că în 2–3 ani va redeveni un jucător de urmărit la nivel internațional.
La transporturi, președintele ARF, Mihai Barbu, a vorbit despre contractele de servicii publice și efectele lor în piață: anul trecut compensațiile au fost „dublate”, dar rezultatul a însemnat mai puțini pasageri și întârzieri mai mari – un semnal clar că banii fără indicatori nu livrează calitate. ARF are în lucru achiziții masive: 137 de trenuri până la final de 2027, cu cinci deja în circulație pe rutele București-Brașov și București-Constanța; întârzierile furnizorilor vor fi taxate cu penalități, a promis Barbu.
Dinspre zona de consultanță/restructurare, concluzia a fost la fel de pragmatică: fără indicatori, nu putem deosebi performanța de ineficiență. Iar companiile de stat sufocă adesea productivitatea prin birocrație – „dosare impecabile pentru 10 ani de controale” și sute de proceduri care încetinesc decizia. Rețeta propusă: guvernanță, KPI clari, evaluare repetată și agilitate comparabilă cu mediul privat.
În finalul dezbaterii, FACIAS a anunțat un demers editorial până la sfârșitul anului – un volum în care se vor regăsi concluzii și propuneri ce va fi pus pe masa decidenților și a comisiilor parlamentare. Obiectivul: ca dezbaterea să devină instrument de lucru pentru reformă.
