Raport public de activitate, în cadrul proiectului, pentru perioada  aprilie –  iulie 2021

”Fii informat, NU abuzat!”, proiect național al FACIAS pentru conștientizarea drepturilor cetățenilor români.

La patru luni de la lansarea proiectului  ”Fii informat, NU abuzat!”,  Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) prezintă public rezultatele pentru perioada aprilie –  iulie 2021.

Proiectul are ca scop informarea cetățenilor cu privire la: drepturile pe care le au în raport cu instituțiile statului; identificarea și soluționarea abuzurilor când acestea sunt comise;  cunoașterea organizațiilor și instituțiilor care le pot oferi suport în lupta cu astfel de abuzuri. FACIAS acordă, la cerere, în limita posibilităților sale, suport și consultanță victimelor (cu precădere cazuri colective) abuzurilor comise de instituții ale statului și colaboreaază cu instituțiile statului prin identificarea și promovarea de bune practici în acest domeniu.

Proiectul vizează, implicit, stimularea implicării civice a cetățenilor români, creșterea gradului de responsabilizare și implicare în problemele de interes național ce au ca obiect vătămarea drepturilor acestora de către instituțiile statului.

Informațiile furnizate în cadrul Proiectului au ajuns la cca. 130.000 de persoane în cele patru luni de la lansare.

Principalele activități ale proiectului, derulate în primele patru luni de la demararea lui, vizează:

• informarea cetățenilor cu privire la drepturile pe care le au în raport cu instituțiile statului și instrumentele legale pe care le pot utiliza pentru a-și face dreptate: https://www.facias.ro/proiecte-2/
• analizarea problemelor semnalate de cetățeni și identificarea unor soluții practice pentru acestea
• chestionarul FACIAS care cuprinde opt întrebări: https://www.facias.ro/chestionar

Rezultatele cumulate ale Chestionarului FACIAS, la nivelul lunii iulie 2021

În ce privește categoriile de vârstă în care se încadrează repondenții, acestea sunt redate în tabelul de mai jos.

80% din repondenții Chestionarului  consideră că au fost victime ale abuzurilor comise de instituțiile statului.

81% din repondenți vin din mediul urban.

35,5% susțin că își cunosc în foarte mică măsură sau deloc drepturile; 52% consideră că își cunosc suficient drepturile, în timp ce 12,5%  susțin că își cunosc foarte bine drepturile în relația cu instituțiile statului.

9% apreciază că nu au fost victime ale abuzului unei instituții a statului, în timp ce 44% au întâmpinat maxim 6 situații de abuz în viața lor, iar 28% susțin că au fost victima unui astfel de abuz de peste șapte ori. 72% din repondenți suțin că au fost victime ale abuzurilor comise de instituțiile statului.

În ce privește sursa de informare privind drepturile pe care le au în raport cu instituțiile statului, 33% apelează la legislație, 16% la instituțiile statului, 17% se informează de pe internet, iar 16% de la apropiați și doar 11% apelează la avocați.

Dintre cei care se consideră victimele unui abuz comis de instituțiile statului, 32% au depus petiții și sesizări, 12% au atras atenția instituției, prin alte mijloace (verbal), 11% au apelat la justiție, iar  25%  din victime nu au acționat în vreun fel.

Probleme și pontențialele abuzuri cel mai des semnalate de către repondenți:

• Nereguli în procese legate de moșteniri de proprietăți.
• Nemulțumiri generate de starea pandemică și limitarea anumitor drepturi.
• Facultățile livrează anumite servicii, însă la cerere, când acestea ar trebui asigurate din principiu.
• Amendarea parcării neregulamentare în condițiile în care primăriile nu sunt obligate, prin lege, să asigure locuri de parcare.
• Nemulțumiri legate de faptul că în procese, decedatul este de vină cel mai adesea.
• În perioada crizei pandemice, primăriile refuză plata eșalonată a taxelor si blochează conturile cetățenilor, deși aceștia sunt loviți de pandemie.
• Desfacerea abuzivă a contractului de muncă.
• Încălcarea drepturilor la un trai decent, la sănătate și la o justiție corectă.
• Companiile livrează servicii (gaz, apă, curent) sub standarde și dacă sistează serviciul nu compensează neplacerea clientului, în schimb, dacă cetățenii nu plătesc la timp li se sistează automat serviciul și sunt penalizați.
• Lipsa de responsabilitate a instituțiilor statului.
• Legislație construită în așa fel încât să slujească interesului unor anumite grupuri de cetățeni.
• Superficialitatea actului medical. Nerespectarea demnității pacientului.
• Nerespectarea obligațiilor de către primări privind eliberarea documentelor pentru înlăturarea proprietăților funciare.
• În perioada pandemiei bolnavii cu alte afecțiuni s-au simțit neglijați și amânați, aceasta fiind o posibilă cauză a agravării stării de sănătate.
• Cetățenii care fac sesizări de nereguli se simt persecutați și tratați ca infractori de instituțiile abilitate a face dreptate.
• Instituțiile de forță/securitate sunt asimilate ca generatoare de abuzuri în activitatea lor.
• Judecare superficială a cauzelor din instanțe.
• Nerespectarea GDPR.
• Refuzul poliției de a consemna obiecțiile celor amendați.
• Drame generate de pierderea caselor de către cumpărătorii de bună credință în favoarea moștenitorilor (situațiile bunurilor retrocedate).
• Expropriere abuzivă.
• Lipsa de răspuns din partea instituțiilor publice la solicitările cetățenilor.
• Tratament diferențiat între majoritatea pensionarilor cărora li se modifică legisația constant și pensionarii cu pensii speciale cărora li se întăresc drepturile pe motiv că dreptul odată câștigat nu poate fi modificat.
• Incorectitudinea legii salarizării 153/2017 și legii 448 pentru persoanele cu dizabilități.
• Trenarea anchetelor polițiștilor. Solicitarea venită din partea unor polițiști de retragere a plângerilor pentru a nu avea cazuri neîncheiate, în loc să continue cercetările în mod profesionist.
• Încălcări în ce privește următoarele drepturi: dreptul la informare, dreptul justei motivări a unui act administrativ, dreptul imparțialității, echității si proporționalității privind analiza unei cereri înaintate de cetățeni unei instituții publice.
• Discriminarea între vaccinați și nevaccinați în contextul situației pandemice.
• Dificultăți în plata creditelor, generate de situația pandemică.
• Asistenții sociali pentru persoanele cu handicap sunt refuzați la angajare de către primării, în ciuda legislației în domeniu.
• Reducerea nejustificată a pensiilor obișnuite în contradicție cu cele speciale.
• Judecarea superficială, fără a se verifica originalitatea dovezilor în instanță.
• Plata serviciilor medicale, deși acestea sunt asigurate prin Casa de Sănătate.
• Retrocedări abuzive în sprijinul unor grupuri de interese conectate la factorii decizionali în detrimentul justițiabililor.
• Executarea silită automată impusă de autorități pentru cetățenii cu întârzieri la plata impozitului, fără a li se da posibilitatea de a plăti eșalonat sau cu întărziere prin includerea unei penalizări.
• Soluții judecătorești diferite pentru situații similare, deși legea este aceeași pentru toți.
• Lipsa de responsabilitate a instituțiilor statului.
• Legislație construită în așa fel încât să slujească interesului unor grupuri ”speciale” de cetățeni.
• Superficialitate în actul medical și nerespectarea demnității pacientului.
• Situații nedrepte generale de legislația retrocedorilor cărora le cad victime cei care au pierdut procesele (fie ca sunt chiriași, fie proprietari).
• Dezinformarea necesită timp din partea publicului pentru a se informa corect și a identifica informațiile false.
• Cetățenii simt că nu sunt egali în drepturi și obligații.
• Trenarea proceselor și senzația că sunt nedreptățiți în timpul proceselor.
• Necunoașterea drepturilor de către pacienți și lipsa informării și explicațiilor în limbaj comun (cu precădere legat de UPU).
• Asistenții sociali, personali, pentru persoanele cu handicap consideră că au dreptul la spor pentru condiții grele și salarizarea in domeniu nu se face conform unei gradații.
• UAT-uri taxează pentru salubrizare și spațiile nelocuite.
• Referitor la pensii – nerespectarea decretului nr 38/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din transporturile pe calea ferată (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/897).
• Modificarea legilor, adesea prin OUG, pentru a crea avantaje unor categorii sociale în detrimentul altora.
• Cetățenilor li se solicită, de instituții ale statului, să aducă acte emise de alte instituții ale statului, când ar putea să le extragă singure (necesită baze de date interconectate)
• Discriminări la locul de muncă.
• Cetățenii fără acces la tehnologie, sunt îndrumați să descarce formularele instituțiilor de pe site-ul acestora.
• Inechitatea și neprofesionalismul instanțelor de judecată și lipsa corectitudinii în anchete.
• Amendarea bătrânilor care vând, la marginea străzii, produsele proprii.
• Polițișii încalcă regulile (de circulație sau din timpul stării de alertă), dar amendează cetățenii pentru faptele pe care și ei le încalcă.
• Blocarea accesului, de către UAT, la informații cu caracter public.

Diferențe semnificative între situațiile percepute ca abuz al statului și situațiile potențial abuzive

Deși 80% din repondenți suțin și percep că au fost victime ale abuzurilor comise de instituțiile statului, dintr-o primă analiză a mesajelor primite de FACIAS din partea cetățenilor, reiese că aproximativ 30% semnalează dificultăți cu care se confruntă aceștia, nu neapărat abuzuri ale statului și cca. 5-7% semnalează o situație de potențial abuz comis de o instituție a statului.

De la lansarea Proiectului, FACIAS a primit aproximativ 400 de mesaje în care cetățenii semnalează diverse probleme cu care se confruntă. Până la jumătatea lunii iulie, s-a solicitat suport doar pentru cazuri individuale, nu și pentru cazuri colective, însă, posibil și ca urmare a informațiilor furnizate prin Ghidul practic, în ultimele trei săptămâni, echipa de proiect a primit  mai multe sesizări care semnalează potențiale abuzuri comise de instituții ale statului, ori reprezentanți ai acestora, cu victime colective.

Ghidul practic al cetățeanului în raport cu instituțiile statului

Tocmai pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor, FACIAS realizează, în episoade, un Ghid practic.

În cadrul PROIECTULUI, FACIAS realizează un Ghid practic, ca suport pentru cetățeni, în raport cu institiuțiile statului, text susținut cu legislația în vigoare. Ghidul, etapizat, se găsește  la https://www.facias.ro/proiecte-2/. Până la acest moment, prin intermendiul Ghidului au fost livrate informații, în limbaj simplificat, despre instrumentele pe care le putem folosi, gratuit, noi, cetățenii, în raport cu instituțiile statului, fără a fi nevoie să ajungem în instanță. Este vorba de cazurile individuale în care sunt afectate un individ sau o persoană juridică prin actele administrative individuale:

• • Cum ne dăm seama că avem de-a face cu un abuz.
  • Criterii minimale pentru a identifica o potențială situație abuzivă.
  • Accesul la justiție ne este asigurat de legi, prin instituțiile statului sau prin instanțe judecătorești.
  • Cum ne putem face dreptate și fără costuri: PETIȚIA, SESIZAREA și PLÂNGEREA PREALABILĂ.
  • Cum cerem informații de interes public, utile pentru interesul nostru de a preîntâmpina/lupta cu un abuz comis de o instituție a statului, în baza Legii 544/2001.
  • Apărarea, cu costuri minime, sau chiar gratuit, în instanță.
  • Ajutorul public judiciar, dacă nu putem achita anumite taxe de timbre sau expertize.
  • Portretul ”robot” al celui care este tentat/comite abuzuri, în calitatea sa de reprezentant al statului, în raport cu cetățenii.
  • Advocacy – instrument de bază în lupta cu abuzuri ale instituțiilor statului, cu victime colective.
  • Advocacy, în cuvinte simple, și etapele mari .
  • Utilitatea unui partener ONG care știe advocacy în lupta noastră cu abuzul colectiv.
  • Ce tip de ONG ne poate ajuta în lupta cu abuzul comis de stat, cu victime colective?
  • De ce ONG-urile sunt o alternativă benefică în soluționarea unor cazuri colective de abuz comis de instituțiile statului?
     

    Pentru cazurile colective, Ghidul va continua să furnizeze și alte informații parctice despre instrumentele adiționale ce pot fi utilizate.

     

    Informații suplimentare

    FACIAS invită românii care sunt sau au fost vicime ale unui abuz comis de instituții ale statului, respectiv reprezentanți ai acetor instituții, să transmită către FACIAS aceste abuzuri pentru a soluționa astfel de probleme, folosind următoarea adresa de e-mail: [email protected] sau pe rețele sociale: https://www.facebook.com/faciasromania/ , https://www.instagram.com/facias.romania , https://twitter.com/faciasromania.

    „Fii informat, NU abuzat!” susține demersurile FACIAS de a preveni şi combate abuzul de putere. Organizația reprezintă colectivităţile de cetăţeni lezaţi în drepturile lor de către autorităţile statului și, de asemenea, acționează în sprijinul acestora.

    „Dintr-o multitudine de motive, doar o mică parte a victimelor abuzurilor merg în instanță, depun plângeri, sesizări ori petiții, fac publice abuzurile, inclusiv în mass-media. Un cetățean informat are mai puține ocazii de a fi victima unui abuz, știe ce are de făcut și acționează. Considerăm că nu există democrație fără responsabilitate.”, transmit reprezentanții FACIAS.

    Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), prin activitatea sa, urmăreşte asigurarea transparenţei în funcţionarea instituţiilor statului, ca principiu al democraţiei şi statului de drept şi apără drepturile cetăţenilor români.

    Detaliile proiectului pot fi consultate pe www.facias.ro.