Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Descrierea necesității soluționării

În perioada aprilie 2021-februarie 2022, FACIAS a derulat proiectul ”Fii Informat, nu abuzat!”.

Aceste probleme au fost relevate, cu precădere, din cele cca. 1000 răspunsuri înregistrate la Chestionarul FACIAS și din cele peste 3000 mesaje primite.”

Pentru componenta Sănătate,  una din cele cinci mari probleme semnalate pentru care ni s-a solicitat suportul din partea cetățenilor vizează:

  • Pericolul generat de infecțiile intraspitalicești asupra pacienților și faptul că ei nu găsesc ușor informații pe temă, în legătură cu spitalele la care merg, dar nici ce au de făcut pentru prejudiciile generate.

Informații la zi (oficiale):

Etapele procesului de identificare și raportare infecții intraspitalicești:

Autorități competente: La nivelul fiecărei unități spitalicești, există o secție dedicată (SPIAAM) care raportează către direcţia de sănătate publică (DSP) judeţeană cazurile confirmate de infecții nosocomiale (denumite de lege IAAM). Răspunderea legală pentru raportări revine conducerii unității spitalicești (Lege 3/2021 art 30 alin 4). La rândul lor, DSP-urile locale raportează către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ANMCS are obligaţia de a evalua activitatea de prevenire a IAAM. Potrivit legii, ar fi trebuit să se înființeze, în termen de șase luni de la implementarea Legii 3/2021, Comitetul Național pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM). Coordonat de Ministerul Sănătății, CNPLIAAM este (teoretic) responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi controlul IAAM în toate unităţile medicale/centrele rezidenţiale de stat şi private.

Responsabil: La nivel de unitate medicală, Comitetul director este responsabil cu sancționarea medicilor care se fac vinovați de prejudicii cauzate prin IAAM

Cine controlează: Teoretic CNPLIAAM (Comitetul Național pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale) care nu a fost înființat încă, deși termenul legal este depășit.

Cine face normele: Ministerul Sănătății & Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Iunie 2022- Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunța, la solicitarea FACIAS, că  și-a îndeplinit sarcina, iar Ministerul Sănătății nu a răspuns, încă, solicitării FACIAS.

PROBLEME Majore identificate:

  • Nu toate spitalele raportează infecțiile nosocomiale (IAAM) deoarece sancțiunile pentru neraportare nu sunt reglementate (ele ar fi urmat să fie reglementate în Normele metodologice ale Legii 3/2021, care nu sunt încă publicate, deși ar fi trebuit livrate din iuie-iulie 2021).

Capitolul XI Dispoziții finale (referitor la  norme metodologice Legea 3/2021):

Articolul 32

 (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale elaborează normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

  • Raportările, chiar superficiale, nu se găsesc undeva, la îndemâna cetățenilor,pentru a avea acces la aceste informații.
Sursa informații Evoluție infecții nosocomiale-Raportate (nu toate sunt raportate de spitale)
Sursa-Ministerul Sănătății (http://www.cdep.ro/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=12245) 2010 8.105
2011 8.463
2012 8.274
2013 9.296
2014 10.63
2015 12.316
  2016 ?
Sursa: INSP, CNSISP https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/BULETIN-AN-2017.pdf https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/Buletin-Informativ-Principalii-indicatori-AN-2017.pdf 2017 19607
Sursa:INS, preluat de SGG la: http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2021/08/_jsd58g912ybfzthkqnc.pdf 2018 20240
2019 23312
2020 23209
  • Nu există date care să arată că avem monitorizarea deceselor celor îmbolnăviți în spitale, deși este de importanță stringentă.
  • Nu se găsesc, public, pașii pe care îi are de urmat un pacient astfel prejudiciat sau aparținătorii lor.

I.2. Informații colectate:

  • CNPLIAAM, autoritatea de control, nu a fost înființat încă, deși au trecut peste 6 luni de la termen (Legea 3/2021); cu toate acestea, pe mandatul ministrului Sănătății Ioana Mihăilă a existat draftul HG[1] privind înființarea CNPLIAAM (Centrul Național pentru Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale);


    Posibile cauze pentru care multe spitale nu fac raportările:
  • nu au epidemiologi
  • nu există sancțiuni pentru neraportarea infecțiilor nosocomiale (ar fi trebuit prevăzute în Normele metodologice ale Legii 3/2021)
  • până în 2016 era un punct de penalizare pentru manageri dacă raportau adevărul cu privire la infecțiile nosocomiale” (sursa:Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății[2], 2020)
  • agresivitatea DSP de a amenda/sancționa cazurile determină reținerea medicilor/unităților de a raporta (Sursa: Vasile Cepoi, președinte ANMCS[3] , 2019)


    Cazuri publice de pacienți decedați sau afectați de infecții nosocomiale
  • Un pacient, Paul Costea, afectat de IAAM, a fost despăgubit în 2020 cu 40.000 euro de stat, iar o altă pacientă, Ileana Adriana Totolici se judeca cu Spitalul Bagdasar Arseni ().
  • Alt caz, spital trimis în judecată pentru moartea a trei bebeluși suspectați de infecții nosocomiale () în 2021. 
  • Jurnaliștii de la Libertatea au investigat două cazuri cu: 14 persoane decedate în urma contractării infecțiilor nosocomiale în secția ATI a Spitalului Militar Central la finalul anului 2020 și cu alți  cinci pacienți decedați de la complicații în urma infecțiilor nosocomiale dintr-un spital militar de campanie, în aceeași perioadă (). 
  • Un pacient afectat de atac cerebral a ajuns aproape de moarte în 2021 după ce a contractat infecții nosocomiale (). Avem adresa de e-mail a soției sale și numărul ei de telefon, o putem contacta ([email protected] / 0730.021.119). 

Alte informații utile:

  • Art. 654 alin. 2 legea 95/2006   prevede că personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii când acestea se datorează…infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse etc.
  • În primul trimestru din anul 2020 unitățile din Capitală nu au nimic.
  • Normele metodologice existente anterior privind infecțiile nosocomiale (Ordin 916/2006) au fost înlocuite de ordinul Ordin 1.101/2016. 
  • Nu există monitorizarea deceselor celor îmbolnăviți în spitale, deși este de importanță stringentă ().
  • Sindicaliștii din spitale – nemulțumiți că nu există condiții care să prevină răspândirea de infecții nosocomiale în spitalele din România () 
  • Președintele Klaus Iohannis a declarat public că va cere explicații privind situația nedeclarării infecțiilor nosocomiale, în octombrie 2020 (). 
  • România era pe primul loc în Europa în 2010 la numărul infecțiilor nosocomiale[4].

I.3. Legislația care reglementează domeniul Obiectivului

Info ( legislație) adiționale, de clarificare,  din Legea 3/8 ianuarie 2021:

Capitolul IV Supravegherea IAAM

Articolul 15: Activitatea de monitorizare a IAAM în cadrul unităților medicale este obligatorie și se derulează conform prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 1.101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare.

Capitolul XI Dispoziții finale (ref norme metodologice Legea 3/2021)

Articolul 32

(1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului modalitățile de finanțare a unităților medicale și a pregătirii personalului care își desfășoară activitatea direct în prevenirea IAAM sau în programele de utilizare judicioasă a antibioticelor, la propunerea Ministerului Sănătății.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale elaborează normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pentru asigurarea fondurilor necesare aplicării prezentei legi se autorizează Ministerul Finanțelor Publice ca, la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Sănătății, să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Muncii și Protecției Sociale, precum și a bugetului Ministerului Sănătății.(4) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se supun spre aprobare Guvernului sau Parlamentului, după caz, modificarea și completarea legislației specifice în scopul armonizării dispozițiilor contrare cu prevederile prezentei legi.

1.3. Ce nu știm

Care este situația reală a infecțiilor nosocomiale

Dacă se știu sau nu nr de decese cauzate (total sau partial) de IAAM

Ce are de făcut un pacient infectat în spital; care sunt căile de atac? Ce poate face și cui se adresează?

Cum (de către cine cine)  este sancționată neraportarea infecțiilor intraspitalicești

Pe lângă sancțiuni pentru neraportare, ce anume nu acoperă normele metodologice deja aplicate, conform Legii (OM 1101)

II: Propuneri acțiuni FACIAS, pe Obiectivul 5 ( pana la versiunea următoare)

Acțiunea 1: Întrebări către:

  • Informații solicitate  la nivelul Ministerului Sănătății
  1. Ce legislație reglementează monitorizarea continua, transparentă și diminuarea infecțiilor intraspitalicești ( noi știm de Legea nr. 3 din 8 ianuarie 2021 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/235999 , de  Ordinul de aici http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/1230-ordinul-nr-1101-2016-privind-aprobarea-normelor-de-supraveghere-prevenire-si-limitare-a-infectiilor-asociate-asistentei-medicale-in-unitatile-sanitare/file Și de  Ordinul nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare . https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182388 și https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/182387 )
  2. De ce nu a fost înființat încă CNPLIAAM? Când se va înființa?
  3. Dețineți o situație cu spitalele din România care au sau nu epidemiolog?
  4. Câte spitale din România nu au epidemiolog?
  5. Ce instrumente au la îndemână, pentru identificarea și raportarea infectiilor nosocomiale spitalele fără epidemiolog?
  6. Există o statistică anuală, o bază de date cu raportări ale infecțiilor nosocomiale făcute de spitale? Cum avem acces la ea? Dacă nu există, cine are în sarcină să o realizeze?
  7. Legislația prevede obligativitatea raportărilor infecțiilor nosocomiale? Care sunt măsurile  pentru cei care nu fac raportările/ nu le fac real? Cine aplică sancțiuni și care sunt acestea?Există o situație centralizată cu sancțiunile aplicate?
  8. Cunoașteți motivele pentru care nu se fac aceste raportări ori se fac superficial? Vă rugăm să ne furnizați aceste motive, dacă le cunoașteți.
  9. Există statistici, situații care să arate rata deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești în România? Care este periodicitatea cu care se realizează? Cine le realizează? Cum putem avea acces la ele?
  10. Cum pot ști/afla transparent pacienții care merg într-un spital, ce infecții nosocomiale sunt în acel spital?
  11. Ce pași are de urmat un pacient aflat în situația de a fi infectat cu IAAM? Analizele sunt realizate doar în spital sau se pot face și individual? Cui se adresează acest pacient sau aparținătorii (dacă, din nefericire, este vorba de vreun deces)?
  12. Cum pot fi sancționate cazurile de neraportări sau raportări incomplete ale infecțiilor nosocomiale, având în vedere că Legea 3 prevede că sancționarea acestor cazuri se face potrivit normelor metodologice pentru aplicarea acestei legi, care nu au fost încă emise?
  13. De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
  14. De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
  15. Care este totalul despăgubirilor plătite de statul român pentru persoanele care au suferit de pe urma infecțiilor intraspitalicești în ultimii cinci ani?
  16. Ce măsuri de prevenire și limitare a propus INSP către Ministerul Sănătății, potrivit obligațiilor sale legale?
  17. Cum a colaborat MS până acum, potrivit legii, cu ECDC și OMS pentru a asigura transpunerea recomandărilor europene și globale privind infecțiile nosocomiale?

    Informații solicitate de  la Societatea Romana de Epidemiologie:
  1. Dețineți o situație cu spitalele din România care au și care nu au epidemiolog?
  2. Câte spitale din România nu au epidemiolog?


    Informații solicitate de  la  INSTITUTUL NAȚIONAL DE SANATATE PUBLICA:
  • Există statistici anuale, o bază de date cu raportări ale infecțiilor nosocomiale făcute de spitale? Care este periodicitatea cu care se realizează? Cine le realizează? Cum putem avea acces la ele?
  • Cate spitale fac aceste raportări și câte nu?
  • Cunoașteți motivele pentru care nu se fac aceste raportări ori se fac superficial? Vă rugăm să ne furnizați aceste motive, dacă le cunoașteți.
  • Exista statistici, situații care să arate rata deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești în România? Cum putem avea acces la ele?
  • Cum pot ști/afla transparent pacienții care merg într-un spital, ce infecții nosocomiale sunt în acel spital?
  • Ce pași are de urmat un pacient aflat în situația de a fi infectat cu IAAM? Analizele sunt realizate doar în spital sau se pot face și individual? Cui se adresează acest pacient sau aparținătorii (dacă, din nefericire, este vorba de vreun deces)?
  • Cum pot fi sancționate cazurile de neraportări sau raportări incomplete ale infecțiilor nosocomiale, având în vedere că Legea 3 prevede că sancționarea acestor cazuri se face potrivit normelor metodologice pentru aplicarea acestei legi, care nu au fost încă emise?
  • De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
  • Ce măsuri de prevenire și limitare a propus INSP către Ministerul Sănătății, potrivit obligațiilor sale legale?



    Informații solicitate de  la ANMCS
  1. Există o statistică anuală, o bază de date cu raportări ale infecțiilor nosocomiale făcute de spitale?
  2. Câte spitale fac aceste raportări și câte nu?
  3. Cunoașteți motivele pentru care nu se fac aceste raportări ori se fac superficial? Vă rugăm să ne furnizați aceste motive, dacă le cunoașteți.
  4. Exista statistici, situații care să arate rata deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești în România? Care este periodicitatea cu care se realizează? Cine le realizează? Cum putem avea acces la ele?
  5. Câte spitale din România nu au epidemiolog?
  6. Legislația prevede obligativitatea raportărilor infecțiilor nosocomiale? Care sunt măsurile  pentru cei care nu fac raportările/ nu le fac real? Cine aplică sancțiuni și care sunt acestea?
  7. De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
  8. Care este totalul despăgubirilor plătite de statul român pentru persoanele care au suferit de pe urma infecțiilor intraspitalicești în ultimii cinci ani?

Acțiunea 2 (august) : Realizare ghid practic pentru pacienții afectați de IAAM- pași de acțiune legali, instanță etc….

Acțiunea 3 (iulie-august) : Diseminarea Apelului la Acțiune (realizat deja de FACIAS)- pentru colectarea informațiilor care să conducă la  realizarea unui grup de pacienți afectați cărora FACIAS să le reprezinte interesele în instanță

Acțiunea 4 (august): Diseminare Chestionar, către public, în care să spună dacă au fost afectati sau nu de IAAM ( chestionarul este deja realizat)

Acțiunea 5: Identificarea de noi aliați pentru procesul de advocacy dedicate Obiectivului (după colectarea tuturor datelor necesare )

Acțiunea 6: Reprezentarea pacienților afectați de IAAM (dacă ei doresc acest lucru)

III. Context (date în plus )

Alte surse de informare:

Pg 13: ” Datele de supraveghere arată că în anul 2015, 24,7 % din bacteriile cu Klebsiella pneumoniae au fost rezistente la carbapenem, o clasă importantă de antibiotice de ultimă linie pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Acest procent este mult mai ridicat decât media UE/ SEE (0,5 %) și al treilea cel mai ridicat din UE/SEE (ECDC, 2017). Guvernul român ia acum măsuri pentru dezvoltarea unui plan de acțiune național asupra RAM.

Mai mult, datele colectate, cum ar fi ratele infecțiilor nosocomiale din spitale, nu sunt de încredere. Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, înființată în 2015, dezvoltă o strategie de asigurare a calității și va extinde procesul de acreditare de la spitale la toți furnizorii de asistență medicală.”


[1] Proiectul de HG este disponibil la: https://www.ms.ro/2021/08/30/proiectul-de-hotarare-a-guvernului-privind-infiintarea-comitetul-national-pentru-prevenirea-si-limitarea-infectiilor-asociate-asistentei-medicale/

[2]  Infecțiile nosocomiale întâlnite în spitalele din România, o necunoscută; Digi 24;  2020, 

[3] Media raportării infecțiilor nosocomiale în România, de patru ori mai mică decât în Europa, potrivit președintelui ANMCS, 2019; https://rohealthreview.ro/media-raportarii-infectiilor-nosocomiale-in-romania-de-patru-ori-mai-mica-decat-in-europa-potrivit-presedintelui-anmcs/

[4] Cum să vă păziţi de bacteriile „criminale” din spitale, EVS, 2011:   https://evz.ro/cum-sa-va-paziti-de-bacteriile-criminale-din-spitale-944303.html

© 2022 — FACIAS Toate drepturile sunt rezervate.