Din materialele anterioare ale Ghidului FACIAS, realizat ca suport al dumneavoastră în raport cu instituțiile statului, am aflat:
- Cum ne dăm seama noi, cetățenii, că avem de-a face cu un abuz
- Criterii minimale pentru a identifica o potențială situație abuzivă
- Accesul la justiție, asigurat de legi prin instanțe judecătorești
- Cum ne putem face dreptate și fără costuri: PETIȚIA, PLÂNGEREA PREALABILĂ și SESIZAREA
- Cum cerem informații de interes public, utile pentru interesul nostru de a preîntâmpina/lupta cu un abuz comis de o instituție a statului, în baza Legii 544/2001
- Apărarea, cu costuri minime, sau chiar gratuit, și în instanță
- Ajutorul public judiciar, dacă nu putem achita anumite taxe juridicare de timbru sau expertize
- Cât, cum, când și ce poate face un ONG pentru noi
- De ce cazurile colective sunt prioritare pentru ONG-uri?
Dacă până în acest moment, cele nouă episoade ale Ghidului practic au explicat, simplificat, cum putem folosi instrumente legale gratuite pentru a ne apăra drepturile în raport cu instituțiile statului, de acum încolo, Ghidul va aborda instrumentele la care putem apela pentru cazuri colective care afectează comunități. Înainte de a prezenta aceste instrumente, este necesar să abordăm un alt subiect: petițiile colective.
La ce ajută petițiile colective online și de ce nu au valoare juridică
Petiţiile online se înmulţesc exponenţial. Foarte multe organizații, platforme ne îndeamnă să ne alăturăm unui demers, semnând o petiție, ceea ce este foarte bine, pentru că ne implicăm.
În realitate, rolul acestor petiții online pe care le semnăm cât mai mulți dintre noi, dacă rezonăm cu solicitarea, au rolul de a sensibiliza decidenții (conducătorii instituțiilor publice sau paramentarii) în speranța că vocea noastră va fi auzită și solicitarea rezolvată. Mizăm pe faptul că, cu cât suntem mai mulți, cu atât efectul demersului nostru va avea șanse să fie cel urmărit: să rezolvam problema cu care ne confruntăm și pentru care am identificat o soluție. Decidenții pot însă să fie sau nu impresionați de numărul mare de ”semnatari” ai petițiilor online colective.
Din punct de vedere juridic însă, aceste petiții colective online nu au puterea unor petiții semnate fizic și depuse la instituțiile abilitate. Ele nu pot conta nici în procedura de iniţiativă cetăţenească, reglementată de lege.
Singură soluţie pentru ca petiţiile on-line să conteze cu adevărat ar fi sa fie semnate, olograf (de mână) sau electronic si depuse la instituțiile publice în cauză.
Cum putem utiliza petițiile?
Dar, împreună cu alte instrumente despre care vom vorbi, aplicat, în următoarele săptămâni, aceste petiții pot schimba lucrurile atât la nivelul comunităților noastre, cât și la nivel national.
Potrivit Constituției, la nivel national, există posibilitatea ca iniţiativa cetăţenească să fie declanşată, dar pe această variantă a petițiilor colective ne putem baza numai dacă există semnătură. Ca atare, tot la semnăturile clasice ajungem (cu toate datele de identificare).
Art. 74 din Constituție ne spune cine are drept de a iniția proiecte de legi în România:
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
Prin urmare, noi, cetățenii, putem propune legi dacă îndeplinim condițiile de la alin. (1) al Art. 74 din Constituția României. Pentru asta însă, este necesar să ne asociem, să acționăm colectiv.
În episoadele următoare ale Ghidului practic, vom arăta cum identificăm cauza colectivă, care sunt pașii pe care îi avem de făcut pentru a ne asocia, dacă avem același interes, ce instrumente avem la dispoziție și ce putem face cu ele.