Capitolul destinat drepturilor victimelor violenței domestice în raport cu instituțiile statului va avea patru părți și se va încheia în prima săptămână din decembrie.

Informațiile cu privire la drepturile victimelor violenței în familie, serviciile sociale specializate și demersurile pe care le poate întreprinde victima se pot obține și apelând, gratuit, numărul unic – 0800 500 333.

 

Autoritățile administrației publice centrale[1] și locale[2] au obligația să ia măsurile necesare pentru prevenirea și preîntâmpinarea violenței domestice, inclusiv prin furnizarea de informații și programe de educație despre modalitățile în care se pot preveni, evita, recunoaște și raporta cazurile de violență.

 

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să informeze victimele violenţei în familie cu privire la:

• instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă şi protecţie a victimei;
• organul de urmărire penală la care pot face plângere;
• dreptul la asistenţă juridică şi instituţia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;
• condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
• drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părţii vătămate şi ale părţii civile;
• condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat, potrivit legii. (http://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2019/08/Financial-Compensation-Guide.pdf – pagina 6)

 

 

Săptămânile trecute, am abordat următoarele:

• Dimensiunea fenomenului
• Legislația în domeniu
• Ce reprezintă violența în familie? Cum o recunoaștem?
• Ce obligații au autoritățile statului în raport cu victima violenței în familie?
• Ordinul de protecție: cine îl solicită, cine îl emite, cine îl pune în executare, ce obligații are poliția?
• Cazarea victimelor violenței domestice în locuri special amenajate, în care li se asigură protecție și suport pentru reintegrare
• Consilierea juridică gratuită – condiții

Săptămâna aceasta vom aborda:

• Dreptul victimei la asistenţă juridică gratuită pentru situația în care nu ne permitem cheltuielile unui proces
• Ce înseamnă ajutorul public judiciar și în ce condiții se acordă
• Unde depunem cererea și cum arată ea

 

I.Violența domestică în România (acest punct îl reluăm în fiecare dintre cele patru părți ale episodului)

Doar pentru a vedea imaginea de ansamblu, vă redăm datele de mai jos:

Primele 7 luni ale anului 2020, violența domestică: 4.856 de ordine de protecţie provizorii în 7 luni. 96% dintre autori sunt bărbați.

Numărul victimelor este 5.431, din care 450 sunt bărbaţi, iar 4.606 sunt femei. Victime minore sunt 170 de băieţi şi 105 fete.

 

Ordine de protecție (OP) emise în alți ani: 2017 – 2.894 OP, 2018 – 3.775 OP, 2019 (7 luni) – 4.166 OP.

Mai jos este redată situația violenței domestice în perioada 2016-2019,^[3]

Însă numai situațiile reclamate, dimensiunea reală a fenomenului fiind mai mare:

II. Dreptul la protecţie specială, adecvată situaţiei și nevoilor victimei violenței domestice

 

Notă: Punctele II.1-II.3 au fost abordate săptămâna trecută.

II.4. Dreptul la consiliere și asistenţă juridică gratuită

Legea nr. 217 din 2003 prevede că victimele au dreptul la asistență juridică gratuită numai dacă au sesizat organele de urmărire penală sau instanţa de judecată în termen de 60 de zile de la data săvârșirii infracțiunii și dacă venitul lunar pe membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de bază minim brut pe țară stabilit pentru anul în care victima a formulat cererea de asistenţă juridică gratuită.

II.4.1. Ce înseamnă ajutorul public judiciar?

Ajutorul public judiciar reprezintă asistenţă acordată de către stat și reprezintă o modalitate prin care se asigură dreptul la un proces echitabil, prin care se garantează accesul egal la actul de justiţie, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Orice persoană fizică care nu poate face față cheltuielilor unui proces fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 51/2008[4] privind ajutorul public judiciar în materie civilă[5].

 

II.4.2. Cine poate beneficia de ajutor public judiciar?

Mai multe informații aplicate găsim în O.U.G. nr. 51/2008[6] privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

 

Condiţiile cerute de lege sunt ca venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, să se situeze sub nivelul de 300 lei, caz în care sumele necesare procesului sunt suportate, în întregime, de către stat.

Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează între 300 lei şi 600 lei, statul va suporta 50% din cheltuilile  pe care le implică procesul.

 

Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie.

Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre forme nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară, la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.

La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.

 

Pe cine consideră legea membru de familie, atunci când se calculează valoarea ajutorului public  judiciar?

Se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie directă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie directă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea

studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

II.4.3. Pentru ce acordă statul ajutor judiciar public pentru victimele violenței domestice?

Ajutorul public judiciar poate fi acordat sub formă de:

• Plata unui avocat care să acorde asistenţă juridică înaintea demarării unui proces sau în timpul unui proces;
• Plata expertului, a traducatorului sau interpretului;
• Plata onorariului executorului judecătoresc;
• Scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor de timbru în cadrul unui proces sau în faza de executare silită.

Ce pot face victimele violenţei în familie?

• Pot solicita desemnarea unui avocat din oficiu sau a unui avocat ales care să le asiste/reprezinte în procesul privind emiterea ordinului de protecţie în temeiul art. 6 lit. e) coroborat cu art. 27 alin. 3 din Legea 217/2003[7], pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
• În situaţia în care au un avocat cu care doresc să meargă mai departe, însă nu au posibilitatea financiară de a achita onorariul, acestea pot formula cerere de ajutor public judiciar prin avocat ales în temeiul art. 6 lit. e), art. 27 alin. 3 din Legea 217/2003, republicată coroborat cu art. 6 lit. a) din OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (acest lucru este valabil în situaţia în care avocatul ales este de acord cu onorariul pe care îl va stabili statul în dosarul respectiv).
• Persoanele care se confruntă cu situaţii deosebite asociate cu violenţa în familie pot solicita ajutor public judiciar, inclusiv în procesele de divorţ, stabilirea custodiei, domiciliului, programului de vizitare pentru minori, partaj, evacuare şi alte cauze.

 

II.4.3. Cum se solicită ajutor public judiciar și ce conține cererea?

Victima violenței în familie va depune, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința:

• cerere în scris la care va ataşa acte din care să rezulte veniturile şi cheltuielile cu întreţinerea sau alte cheltuieli,
• declaraţie pe propria răspundere, neautentică, prin care va preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
• cererea pentru scutirea, reducerea sau amânarea de la plata taxelor judiciare datorate în faza de executare silită.

Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecății, de la data formulării cererii de către persoana interesată, și se menține pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat.

Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.

Pentru desemnarea unui avocat din oficiu, cererea se adresează fie la instanţă, fie la baroul local de avocaţi.

Ce trebuie să curindă cererea pentru ajutor public judiciar?

Formularul, simplu de utilizat, al Cererii privind acordarea ajutorului public judiciar, îl puteți lua de pe pagina ANES (Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați), de aici:  https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/04/Anexa-2-Formular-cerere-privind-acordarea-ajutorului-public-judiciar.pdf

Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.

 

Săptămâna viitoare, vom continua acest episod dedicat victimelor violenței domestice, din păcate, prea multe, în România, cu o rezumare și alte câteva informații utile în plus, pentru ca victimele violenței domestice să știe ce drepturi au, de unde să le ceară și ce instituții ale statului au obligații în raport cu ele.

[1] Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor

[2] Primării, consilii locale, consilii judetene, poliția

[3] RAPORT DE MONITORIZARE STRATEGIE -Violență domestică – 2019, disponibil la https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/Document.pdf .

Din păcate, la nivel european, în ce privește victimele violenței – femei ( https://eige.europa.eu/gender-statistics/dgs/indicator/genvio_phy_hom_adm__crâm_hom_soff__homsex_victperp  ) , România nu a furnizat date și nu se regăseşte în statistici europene la acest capitol.

 

[4] Ordonanța de urgență nr. 51 din 2008, privind ajutorul public judiciar în materie civilă  este disponibilă, gratuit, aici: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/91863

[5] Art 1 din Ordonanța de urgență nr. 51 din 2008

[6] Ordonanța de urgență nr. 51 din 2008, privind ajutorul public judiciar în materie civilă  este disponibilă, gratuit, aici: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/91863

[7] Legea 217/2003, privind prevenirea și combaterea violenței în

Familie este disponibilă, gratuit, aici: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/44014