CUPRINS:

Introducere

1. Advocacy- instrument de bază în lupta cu abuzuri ale instituțiilor statului, cu victime colective

2. Advocacy, în cuvinte simple

2.1  Etape mari, simplificate

INTRODUCERE

Dacă până acum, Ghidul practic a furnizat informații utile pe care noi, cetățenii, să le aplicăm pentru a ne face dreptate în raport cu instituțiile statului, pe parcursul următoarelor episoade ale acestuia, accentul va fi pus pe cazurile colective.

Ghidul oferă instrumente practice, însă, înainte de toate, verificăm dacă avem de-a face cu un abuz comis de o instituție a statului, conform datelor pe care le găsim în episoadele anterioare ale ghidului, la https://www.facias.ro/proiecte-2/ .

Din materialele anterioare ale Ghidului FACIAS, realizat ca suport al dumneavoastră în raport cu instituțiile statului, cu accent pe cazurile colective, am mai aflat:

• Cum ne dăm seama noi, cetățenii, că avem de-a face cu un abuz;
• Criterii minimale pentru a identifica o potențială situație abuzivă;
• Instituțiile statului iau decizii prin acte administrative individuale (afectează o persoană fizică sau juridică) sau normative (afectează o comunitate)
• Instrumentele utilizate de cetățean, când contestă un abuz comis printr-un act administrativ individual: petiția, sesizarea, plângerea prealabilă, solicitări în baza legilor 544 și 52, instanța
• Instrumentele utilizate de un grup de (persoane fizice și/sau juridice) pentru a contesta actul administrativ individual: petiția, sesizarea, plângerea prealabilă, solicitări în baza legilor 544 și 52, alte instrumente specifice cazurilor colective, instanța
• Ce, cât, cum, când poate face un ONG pentru noi și de ce cazurile colective sunt prioritare pentru ONG-uri?
• Utilitatea petițiilor colective online
• Corespondențele abuzului comis de o instituție a statului: neglijență în serviciu, abuz de putere, abuz de încredere, abuz de drept, exces
• Cum recunoaștem o persoană predispusă să comită abuzuri prin prisma funcției sale de conducere într-o instituție a statului

1.ADVOCACY- INSTRUMENT DE BAZĂ ÎN LUPTA CU ABUZURI ALE INSTITUȚIILOR STATULUI,  CU VICTIME COLECTIVE

Pe parcursul următoarelor episoade ale Ghidului, vom dezvolta ce înseamnă și cum folosim ”alte instrumente specifice cazurilor colective” din sintagma:

”Instrumentele utilizate de un grup de (persoane fizice și/sau juridice) pentru a contesta actul administrativ individual: petiția, sesizarea, plângerea prealabilă, solicitări în baza legilor 544 și 52, alte instrumente specifice cazurilor colective, instanța”

Când un act administrativ al unei instituții a statului generează un abuz cu victime colective, înseamnă că vom ataca acel act administrativ normativ. În asemenea condiții, victimele abuzului, având același interes, au o soluție opțimă: să se asocieze pentru a avea șanse mai mari în rezolvarea probleme cu care se confruntă, în lupta cu respectivul abuz.

În asemenea situații, ne înarmăm cu răbdare și putere de muncă, pentru că va fi necesar să muncim toți, după puteri și abilități, asta dacă nu cumva avem suficienți bani să angajam experți sau firme cu activitatea de advocacy. Aceste servicii pot costa și zeci de mii de euro.Ținem seama de faptul că, încă nu am ajuns în instanță. În realitate, și dacă ajungem în instanță, cu un caz colectiv, dacă avocatul nu va presta serviciul pro-bono, ceea ce este foarte poțin probabil, contravaloarea acestui demers este unul foarte costisitor, pentru că respectivul cabinet de avocatură va face în locul nostru, tot ce am putea face noi, împreună, dacă ne unim eforturile.

Se cuvine să definim ce înțelegem prin ”advocacy”, pentru că acesta este termenul pe care îl vom folosi des de acum încolo.

2.ADVOCACY, ÎN CUVINTE SIMPLE

Acest instrument este foarte util, nu doar în cazuri de abuzuri comise de o instituție a statului, dar și când dorim să producem o schimbare, să îi determinăm pe cei care ne conduc să lucreze în slujba noastră, evident, dacă ceea ce dorim noi este corect, just și necesar.

Poate fi aplicat la nivel național, regional sau local.

Advocacy este un proces întreg, cu multe activități despre care vom vorbi, pentru a putea aplica și noi, totul și la scară redusă.

2.1. ETAPE MARI, SIMPLIFICATE:

Deși, în sine, este complicat, putem rezuma advocacy la câteva etape mari.  Minimal, putem spune astfel:

1. Eu, cetățeanul X (și/sau firma X) sunt victima unui abuz comis de statul rămân.
2. Abuzul comis de instituția statului nu mă afectează doar pe mine, ci pe mulți alții. Aflu cine sunt ”tovarății mei de suferință” și le propun să ne apărăm interesul împrenă, pentru că suntem un grup cu un interes legitim și dorim să rezolvăm problema. Am aflat cine are aceeași problemă și dorește rezolvarea. Am creat grupul.
3. Acum este momentul în care, după ce am identificat problema (abuzul/situația care ne nedreptățește) și am aflat că suntem mai mulți cu acelați interes, vedem ce nevoi avem și cine ne poate ajuta în demersul nostru care nu va fi usor, dar va face dreptate multor victime.

Poate vom avea nevoie de spațiu, de internet, de cineva care știe să folosească toate instrumentele de comunicare, de cineva care știe cine decide și cum trebuie să intrevină pentru rezolvarea problemei noastre, de cineva care înțelege legea mai bine ca noi, de resurse financiare, cineva care știe cum să punem presiune, legal, pe cei care trebuie să ne rezolve poblema (dacă nu ajungem în instanță), de cineva care știe cum și ce trebuie făcut pentru a convinge și pe alții să ni se alăture pentru a crește presiunea pe decidenți (cei care au un cuvânt de spus și puterea de a decide în problema noastră).

Decidenții ne vor asculta mai degrabă dacă:

• reprezentăm un grup /ne asociem cu cei care au aceeași problemă pe care o avem și noi;
• suntem preocupați de ce se întâmplă în jurul nostru;
• observăm și analizăm scena politica/a decidenților;
• înțelegem traseul legislativ;
• știm ce vrem și suntem informați;
• suntem/învățăm să fim buni comunicatori;
• putem motiva grupul pe care îl reprezentăm, să ne urmeze;
• avem abilități raționale (nu ne lasăm dominați de emoție pentru că este nevoie să fim lucizi).

4. Aici vom constata, cel mai probabil, că membrii grupului nostru de victime nu pot asigura, împreună, toate cele necesare pentru succesul demersului, că nu avem resurse financiare și nici nu ne putem descurac în hățișurile legislației și administrației.
5. Inventariem ce am putea asigura noi, prin grupul nostru și avem apoi două posibilități:

• mergem la o firmă cu experți în advocacy.

La aceste tipuri de companii apelează, de pildă, diverse industrii sau grupuri de interese când vor să pună ceva pe agenda publică și să obțină ce își doresc: o lege mai permisivă pentru exloatatorii pădurilor, taxe mai mici pentru medicamente, redevențe mai mici pentru cei care utilizează resursele care aparțin statului, îmbunătățirea condițiilor de adopție, legislația referitoare la pensii speciale etc…. Acolo unde sunt bani, vom găsi repede o formă care face advocacy, evident, transparent și legal. Acolo unde nu sunt bani, rar vom vedea aceste firme pentru că, pur și simplu, aceste servicii sunt extrem de costisitoare și puțini și le permit.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care, de pildă, se rezolvă, mai degrabă problema unor importatori de băutără, de pildă, și mai rar, problema pensiilor sau a alocațiilor pentru copii.

• apelăm la un ONG cu expertiză

Ei bine, pentru aceste tipuri de demersuri sunt ideale ONG-urile, dacă nu dispunem de toți banii, resursele și expertiza unor profesioniști în advocacy. Va fi nevoie să alegem cu grijă ONG-ul care să ne ajute în problema noastră, în funcție de domeniul de activitate, de istoricul în domenii similare cu problema noastră. Criteriile de a alege către ce ONG-uri ne îndreptăm cu solicitarea  de suport pentru acest proces complicat de advocacy le-am prezentat anterior, în unul din episoadele Ghidului.

• Săptămâna viitoare vom vorbi despre criteriile după care alegem cărui ONG îi solicităm suportul.