Cuprins:
Introducere și Advocacy – etape mari simplificate

I. Stadiul demersului nostru – rezumare
I. Am organizat dezbaterea publică
II. Ce am obținut în urma dezbaterii publice?
II.1. Am primit răspuns la Plângerea Prealabilă
III. Rezumarea celor rezolvate, fără costuri financiare

   Introducere și Advocacy – etape mari, simplificate
Ghidul oferă instrumente practice. Toate episoadele Ghidului, de până acum, le avem la: https://www.facias.ro/proiecte-2/. Vom relua datele din introducere în fiecare episod al Ghidului, pentru a ne fi mai ușor să legăm informațiile între ele, unitar.

Situația ipotetică¹ de abuz comis de o instituție a statului, cu victime colective:

Situație ipotetică:
Primăria din comuna X a decis să nu mai acorde burse celor cca. 600 de elevi de clasele I-XII.
Există Legea educației naționale nr.1 din 5 ianuarie 2011, actualizată, care spune clar că elevii au dreptul la bursă. În concluzie, în această situație ipotetică, am putea vorbi de un abuz colectiv comis de o instituție a statului.

Abuzul statului:
Primăria este o instituție a statului. Elevii au dreptul, prin lege, la burse. Instituția statului încalcă un drept, asigurat prin lege, al unei comunități (comunitatea elevilor).

Am identificat cele trei probleme pe care le considerăm cele mai importante de rezolvat:
● copiilor li s-au tăiat toate bursele – sociale și de merit;
● în localitate sunt mai mulți părinți plecați la muncă sezonieră afară, iar copiii lor sunt lăsați în grija rudelor;
● avem un abandon școlar de 5% (din toți copiii care au intrat în clasa I, doar 95% termină și liceul);

 

Note:
▪ Pentru că noi ne ocupăm, în cadrul acestui proiect, de metode de contracarare a abuzurilor comise de instituţiile statului, este nevoie să știm, de exemplu, care din situaţiile de mai sus au la bază un astfel de abuz.
▪ Astfel, instrumentele de advocacy din Ghid pot fi utilizate nu doar în situații de abuz, ci și atunci când dorim să obținem ceva, legitim de la cei care ne conduc/ ne reprezintă ca urmare a votului nostru.

Când un act administrativ al unei instituții a statului generează un abuz cu victime colective, înseamnă că vom ataca acel act administrativ normativ. În asemenea condiții, victimele abuzului, având același interes, au o soluție optimă: să se asocieze pentru a avea șanse mai mari în rezolvarea problemei cu care se confruntă, în lupta cu respectivul abuz.

Advocacy este procesul de influențare transparentă (onestă și la vedere) a politicilor publice în favoarea grupurilor de interese legitime (și noi, cetățenii abuzați într-un drept asigurat prin lege, reprezentăm un asemenea grup).

Advocacy – etape mari, simplificate:
Păstrăm rezumarea advocacy la câteva etape mari, pe întreg parcursul Ghidului care tratează acest domeniu:
1. Eu, cetățeanul X (și/ sau firma Y), sunt victima unui abuz comis de statul român: instituția încalcă un drept pe care o lege mi-l asigură.
2. Abuzul comis de instituția statului nu mă afectează doar pe mine, ci pe mulți alții. Aflu cine sunt aceștia și le propun să ne apărăm interesul împreună, pentru că suntem un grup cu un interes legitim și dorim să rezolvăm problema. Am aflat cine are aceeași problemă și dorește rezolvarea. Am creat grupul.
3. După ce am identificat problema (abuzul/ situația care ne nedreptățește) și am aflat că suntem mai mulți cu acelaşi interes, vedem ce nevoi avem și cine ne poate ajuta în demersul nostru, care nu va fi uşor, dar va face dreptate multor victime.
4. Vom constata, cel mai probabil, că membrii grupului nostru de victime nu pot asigura, împreună, toate cele necesare pentru succesul demersului, că nu avem resurse financiare suficiente și nici nu ne putem descurca în hățișurile legislației și administrației.
5. Inventariem ce am putea asigura, prin grupul nostru. Avem două posibilități:
– mergem la o firmă cu experți în advocacy
– apelăm la un ONG cu expertiză

 

   I. Stadiul demersului nostru – rezumare 

În ultimele trei săptămâni, am exemplificat, pentru situația ipotetică: identificarea problemei/ abuzului; am aflat ce are de spus școala în care învață copiii noștri (a trimis o adresă la Inspectoratul școlar), dar problema nu s-a rezolvat, copiii tot nu primesc burse; am realizat că, deși mulți doresc rezolvarea situației, puțini se implică real; am identificat aliații cu care să pornim la drum și am realizat grupul nostru de interese legitime (interesul nostru legitim este acela ca elevii să primească bursele). Apoi, am început să dăm o formă unui plan general de activități, am formulat problemele pe care le dorim rezolvate, am stabilit ce competențe generale ne sunt necesare (echipa de lucru), am analizat problemele după mai multe criterii pentru a ne da seama ce șanse avem. Am analizat harta intereselor pentru a ști de unde pot fi generate eventuale susțineri sau piedici în realizarea obiectivului.
Chiar dacă nu ne descurcăm singuri, avem deja sprijinul ONG-ului din localitatea X, al unui avocat și identificăm cadre didactice care ar vrea să se alăture efortului nostru (este posibil să fie de acord să ne ajute, fără a fi vizibili la început, și ar fi de înțeles, așa încât ne bucurăm de suport).

Avem deja o mică echipă, dar mai avem nevoie acum de cineva care să ne ajute să înțelegem cum stă treaba cu bugetul Primăriei și ce putem face să se modifice. Ne-ar ajuta un contabil, de pildă. Încă mai putem căuta.
Completăm necesarul de informații, în baza Legii 544 din 2001, prin solicitări transmise către școală, Primărie, Consiliul Județean, Ministerul Educației. Depunem plângerea prealabilă prin care contestăm hotărârea Consiliului Local prin care s-a decis că elevii nu mai primesc burse. Pregătim dezbaterea publică (ne-am interesat deja, anterior, care sunt regulile unei dezbateri publice, ce material și calendar avem, ce echipa și responsabilități), depunem eforturi, și reușim, ca dezbaterea publică să fie realizată cu micul ONG local și/ sau partenerul mai experimentat, dacă avem un agreement și în parteneriat cu Primăria X (propunere justificată de faptul că Primăria a mai organizat astfel de dezbateri, iar noi nu ne-am încărca cu costuri suplimentare, și am rezolva, măcar parțial, problema. Ce pot fi demonstrate, pe calcule, ca fiind utile).
Nu vom ataca persoanele, ci acțiunile și vom propune soluții aplicate, pentru a rezolva problemele, venind cu propuneri bazate pe calcule utile, să minimizăm șansele unui refuz. Nu este suficient să spunem VREM, ci trebuie să spunem de ce vrem, de unde se finanțează cererea noastră (ce propunem, în raport cu bugetul primăriei X). Deseori se întâmplă ca decidenții să nu fie, neapărat, rău intenționați, ci să nu fi văzut soluțiile problemelor noastre ori să fi ales calea cea mai simplă, dacă nu au întâmpinat opoziție (nu am monitorizat și am observat abia când era târziu, că elevii nu mai primesc burse).

 

   I. Am organizat dezbaterea publică

Am pregătim o dezbatere publică doar după ce am analizat cu atenție ce ne permite și ce nu ne permite legea, de mare ajutor , Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administrația publică este și ea disponibilă , gratuit, pe portalul www.just.ro.

Materialele minime necesare dezbaterii publice:
Pentru ca dezbaterea noastră publică să fie constructivă, avem nevoie de următoarele materiale pe care să le punem la dispoziția tuturor celor interesați:
✔ Grupul de lucru, comisia care se va ocupă de organizarea Dezbaterii publice (vom avea, clarificate, sarcinile alocate fiecărui membru);
✔ Descrierea corectă, în termeni clari, a situației (Motivația dezbaterii);
✔ Formularul de înscriere pe care participanții îl vor completa;
✔ Chemarea la Acțiune – cu cerințe clar formulate;
✔ Date de contact;
✔ Regulile de desfășurare a dezbaterii publice;
✔ Comunicatul de presă (prin care anunțăm dezbaterea publică);
✔ Baza de date cu adresele de contact pentru mass-media;
✔ Lista cu instituțiile (organizațiile) pe care le invităm la dezbatere, plus rolul lor (experți, invitați, oameni care iau cuvântul);

Am postat aceste materiale în locul stabilit și agreat cu partenerii, am transmis invitațiile, le-am spus invitaților regulile dezbaterii, că trebuie să anunțe dacă vor să ia cuvântul (stabilim și cât va fi alocat pentru fiecare, nu mai mult de 1-2 minute), că este necesar să își trimită propunerile, în scris, chiar dacă nu iau cuvântul, până la o dată stabilită de noi, astfel încât să le parcurgem pe toate.
Nu uităm: atacăm acțiunile, venim cu propuneri, solicităm termene și promisiuni reale, nu atacăm oameni! Totul trebuie să fie clar și pentru noi, organizatorii, și pentru participanții cu interes în problemă, invitații.
Am organizat dezbaterea publică, am centralizat propunerile; comisia care a organizat evenimentul va face un Raport al dezbaterii și îl va înainta, în copie, decidenților, pe care i-am și invitat la dezbatere (dacă Primăria X va fi partener, atunci va avea acces direct).

 

   II. Ce am obținut în urma dezbaterii publice?

Nu uităm termenul nostru limită: Până la începutul anului școlar, trebuie să știm clar, că am rezolvat problemele, iar dacă nu le-am rezolvat în totalitate, să știm ce mai avem de făcut.
Conform celor stabilite la dezbaterea publică (totul se va regăsi în Raportul dezbaterii publice), cele trei probleme ale noastre vor avea următoarele rezolvări, agreate și de Primăria X, ca principiu, după ce va face propriile calcule în baza propunerilor. De aceea trebuie să avem calcule corecte, pentru ca Primăria să nu spună apoi că nu are bani, propunerile noastre nu sunt realiste etc.

 

   PROBLEME PE CARE LE DORIM REZOLVATE URGENT
1) Respectarea drepturilor legale ale elevilor la bursă

1.a) Bursele minime prevăzute de lege ca obligatorii (100 lei lunar) restante vor fi livrate copiilor, cel târziu, în prima săptămână a noului an școlar. Banii vin de la Guvernul României, conform legii.

1.2) Primăria X va organiza o dezbatere publică și ședință de Consiliu Local, în maxim două săptămâni, în regim de urgență, pentru modificarea Bugetului. Trebuie să știm că aceste chestiuni durează, nu se pot face peste noapte.
???? Pe ordinea de zi a Dezbaterii publice organizate de Primăria X va fi, în capul listei, propunerea noastră:

● Alocarea a 3% din Buget către bursele copiilor. Este vorba de diferențele pe care, în măsura posibilităților, autoritățile locale le pot asigura, pentru a suplimenta valoarea minima obligatorie, de 100 lei  burselor. În Bugetul pe anul în curs, modificarea va viza doar lunile septembrie – decembrie, iar dreptul nu va fi acordat retroactiv. Este un rezultat bun, ținând cont că legea spune că Primăria poate face acest lucru, dar nu e obligată!

● Procentul de 3% va fi păstrat și în Proiectul de buget pentru anul următor. Primăria face acest proiect până, cel târziu, în septembrie – octombrie, deci vom monitoriza acțiunile pentru a ne asigura că promisiunea obținută va fi materializată.

● Ce am obținut, la această cerință, vă spunem noi, este onorabil. Nu putem obține tot, iar Primăria va face eforturi. În plus, Primarul va dori să candideze pentru un nou mandat și nu dorește ca atâția părinți și bunici să îl ”renege”. În plus, vrea să fie văzut ca cel care a ”rezolvat” problema.

Astfel, noi am lăsat ceva, iar Primăria X va spune ceva, pentru a rezolva problema.

 

2) Suport pentru copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate

???? În Proiectul de Buget pentru anul următor, Primăria X va introduce alocarea a 0,3% din buget, pentru copii, cu părinții plecați în străinătate, să le asigure hrană caldă, suport la teme și consiliere psihologică.     Cerem organizarea unei dezbateri publice pe această temă, în, cel mult, trei luni.

???? În plus, Primăria X, împreună cu ONG-ul mic, local care ne-a ajutat (așa, ne asigurăm că proiectul va fi făcut și depus, la timp), vor realiza și depune un proiect pe fonduri norvegiene, care să aibă ca public țintă chiar copiii din categoriile defavorizate. Primăria și ONG-ul și-au asumat că draftul proiectului va fi gata până în luna noiembrie.

Astfel, am obținut promisiunea fermă a unui suport, prin buget, dar și suplimentat printr-un proiect pe care îl dorim a fi aprobat, deci putem propune să ne implicăm, să ajutăm.

3) Program de prevenire a abandonului școlar

În localitatea X avem un abandon școlar de 5% (din toți copiii care au intrat în clasa I, doar 95% termină și liceul).

???? Primăria X promite ca, într-o lună, să identifice soluții pe care să le aducă în fața noastră. În plus, această componentă va fi introdusă și în proiectul propus a fi realizat de Primărie în parteneriat cu micul ONG local.

 

   II.1. Am primit răspuns la Plângerea Prealabilă

Important: Între timp, am primit răspuns și la plângerea prealabilă pentru acte administrative normative și am solicitat rezolvarea nedreptății/ abuzului, plângere înaintată Primăriei X, Consiliului Județean și Ministerului Educației. Concluzia răspunsului primit, este următoarea: copiii vor primi bursele minime obligatorii de 100 lei/ lunar, inclusiv retroactiv, pe cele pierdute în ultimele două luni ale anului școlar care tocmai s-a încheiat.

 

 

   III. Rezumarea celor rezolvate, fără costuri financiare

Până acum, în vreo două luni și jumătate, am făcut următoarele:
● Am întrebat la școală, iar școala a trimis o adresă la Primărie, la Inspectoratul Școlar și la Minister. Răspunsurile au venit, dar au fost evazive și nu au rezolvat problema;
● Am aflat că tăierea burselor reprezintă un abuz, iar celelalte două (abandonul școlar și copiii lăsați în grija rudelor) reprezintă o problemă care are nevoie de soluții, dar nu am găsit să reprezinte și un abuz;
● Am reușit să ne adunăm, cât de cât, într-un grup organizat, cei care avem aceeași problemă și dorim rezolvarea;
● Am formulat problemele pe care le dorim rezolvate, scurt, la obiect, cu cerințe clare și ne-am creionat un plan de activități generale, pentru a ști ce avem de făcut, în continuare;
● Am analizat problemele după anumite criterii, pentru a le prioritiza;
● Am creionat o hartă a intereselor, pentru a vedea cine este de partea noastră, cine nu, ce resurse au;
● Am stabilit ce fel de abilități sunt necesare pentru echipa de lucru;
● Ne interesăm ce înseamnă o dezbatere publică (Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 (*republicată*) privind transparența decizională în administrația publică );
● Am analizat harta intereselor pentru a ști de unde pot fi generate eventuale susțineri sau piedici în realizarea obiectivului;
● Am completat necesarul de informații pentru demersul nostru și am căutat/ găsit aliați cu expertiză;
● Am depus plângerea prealabilă pentru acte administrative normative și am solicitat rezolvarea nedreptății/ abuzului;
● Am pregătit dezbaterea publică pe care o vom organiza: materialele, datele de contact, invitațiile, atribuțiile celor care organizează, contactele mass-media etc.;
● Știm clar ce trebuie să obținem la finalul dezbaterii publice; timpul nu este de partea noastră, pentru că mai avem o lună până la începutul școlii;
● Am organizat dezbaterea publică; am realizat și transmis Raportul Dezbaterii publice;
● Am obținut următoarele promisiuni:
✔ elevii vor primi bursele minime obligatorii și retroactive (aceasta este un fapt, pentru că reprezintă și răspunsul primit la Plângerea prealabilă transmisă anterior)
✔ Primăria va modifica bugetul pentru anul în curs, iar în bugetul de anul viitor va prevedea 3% pentru suplimentarea burselor și 0,3% pentru copiii din grupurile defavorizate (aici ținem cont că sunt promisiuni, și vom monitoriza/ interveni, astfel încât ele să se materializeze, ceea ce înseamnă că participăm la toate ședințele Consiliului Local sau dezbaterile publice, să ne asigurăm că devin realitate)
✔ Primăria și ONG-ul local vor fi parteneri pentru realizarea, depunerea și implementarea unui Proiect cu finanțare norvegiană, pentru a soluționa problemele nr. 2 și 3 din lista noastră.

● Am consumat, adunat, cel mult 32 de zile, dar nu am cheltuit bani;

Săptămâna viitoare vom vedea ce facem mai departe, aplicat, pentru ca problemele noastre să fie rezolvate într-o lună, cât am mai avea până începe școala. Ne vom asigura că Primăria va organiza, în timp util, ședința de Consiliu Local, va propune modificarea Bugetului local în sensul celor agreate și va scrie, în parteneriat cu ONG-ul local, proiectul pe care l-a promis.

Ne apropiem de finalul acestui capitol de advocacy, pentru cazurile de abuz colectiv comis de instituții ale statului, pe care estimăm că îl vom încheia până la 15 septembrie, așa cum cere situația noastră ipotetică pe care am aplicat toate instrumentele din ghidul practic.

 

[1] Această situație este una ipotetică, însă, este mai simplu să exemplificăm pe o situație dată, de la începutul, până la finalul procesului de advocacy.

[2] Politicile publice reprezintă acţiuni realizate de către autorităţi (centrale sau locale) ca răspuns la problemele care vin dinspre societate (cetățeni). Politicile publice sunt efectul deciziilor luate de guvernanţi. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, îşi propune, cu ajutorul unui program de acţiune coordonat, să modifice mediul economic, social, cultural. La nivel naţional, politicile publice pot să apară dinspre oricare dintre instituţiile majore ale Statului (Parlament, Preşedinte, Guvern, autorităţi centrale sau locale

– http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20formare%20Politici%20publice.pdf

[3] Într-un episod al ghidului am vorbit despre cum alegem un ONG căruia să îi solicităm sprijinul, iar textul este disponibil aici: HTTPS://WWW.FACIAS.RO/GHID-PRACTIC-CAT-CUM-CAND-SI-CE-POATE-FACE-UN-ONG-PENTRU-NOI/

[4] Am explicat aici  cum poate fi utilizat instrumentul în episodul ghidului Practic disponibil aici: https://www.facias.ro/ghid-practic-cum-obtinem-informatiile-publice-de-care-avem-nevoie-in-a-ne-face-dreptate-de-la-institutiile-statului/

[5] Într-un episod ulterior al Ghidului vom vorbi, mai aplicat, despre ce înseamnă dezbaterea publică, ce presupune, în baza căror norme legale o realizăm, care sunt regulile de bază, însă, în această etapă, considerăm că este suficient deoarece informațiile sunt, într-adevăr, complexe.

[6] Pentru că sunt informații complexe legată de această lege și cum o putem folosi, la finalul acestui capitol legat de utilizarea instrumentului advocacy, vom dezvolta subiectul Legii 52, pe care cetățenii o pot utiliza când vor să modifice, să obțină sau să oprească ceva.

[7] Legea 52/2003 este disponibilă al http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41571

[8] În România, legea învățământului (art. 82) spune că elevii primesc lunar burse de performanță,  burse de merit, de studiu și burse sociale. În 2021, Guvernul României a stabilit (prin HG 1.064/2020) că suma minima a unei burse este de 100 de lei.

[9] Este disponibilă, gratuit,  la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41571