Concediul medical pentru carantină şi autoizolare
Angajații carantinați au dreptul la concediu medical, potrivit OUG nr. 158/2005: cei obligați să stea în carantină primesc pe această perioadă o indemnizație de concediu medical în valoare de 75% dintr-o bază salarială ce reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Indemnizația pentru carantină se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Concediul acesta se acordă obligatoriu – angajatorul nu poate să decidă că salariatul nu poate intra în acest concediu și nu poate refuza să-i plătească indemnizația menționată mai sus, la care angajatul are dreptul prevăzut de lege. Când se termină carantina, angajatul revine la muncă și aduce adeverințele necesare pentru evidențele contabile ale firme. Aceleași drepturi ca în cazul carantinei există și pentru cei aflați în izolare impusă de autorități
Alte tipuri de concedii medicale
Oamenii se pot îmbolnăvi şi din alte cauze, nu doar din cauza coronavirusului. Concediile pentru incapacitate temporară de muncă, cele pentru recuperare în urma accidentelor de muncă, concedii medicale de maternitate, nu sunt afectate. Faptul că România se află în stare de urgență sau că firma întâmpină probleme financiare nu poate să se opună necesității cu totul obiective a unor angajați de a intra în concediu medical și de a primi indemnizațiile cuvenite conform legii.
Concediul de odihnă
Dacă nu le aveau deja programate, concediile odihnă cerute peste noapte de angajați în această perioadă și care ar putea afecta desfășurarea activității firmei pot fi refuzate. Codul muncii le dă angajatorilor dreptul să se opună unor plecări în concediu de odihnă a celor care le asigură desfășurarea activității. Angajatorul poate stabili perioada în care un salariat își efectuează concediul de odihnă, atât timp cât respectă următoarele condiții: salariatul a fost consultat și programarea s-a făcut până la sfârșitul anului calendaristic precedent celui în care urma să se efectueze concediul. În contextul coronavirusului, angajatorul nu are să-și oblige angajații să-și consume zilele de concediu de odihnă pentru a sta acasă acum să se protejeze ori să stea cu copiii.
Concediul fără plată
Mai frecvente însă acum sunt situațiile în care angajatorii se gândesc să-și forțeze angajații să intre în concediu fără plată. Acest lucru nu se poate face. Concediul fără plată pe care-l pot cere salariații se acordă numai în două împrejurări: atunci când aceștia au probleme personale de rezolvat sau atunci când îl vor pentru formare profesională. Asta înseamnă că, în contextul coronavirusului, angajatorii nu pot considera, în mod abuziv, că salariații care nu mai pot veni la muncă din cauza izolării acasă sunt în concediu fără plată. De asemenea, putem vorbi aici și despre absențele nemotivate ale angajaților în această perioadă. Sunt firme care s-au confruntat cu siguranță cu refuzul unor salariați de a mai veni la muncă din cauza riscului contactării virusului COVID-19. În acest context, absențele nemotivate pot da dreptul aplicării unor sancțiuni disciplinare. În plus, potrivit Codului muncii, absenţele nemotivate nu sunt luate în calcul la stabilirea vechimii în muncă, iar, pentru perioadele de absenţă, angajatorii nu sunt obligaţi să plătească nici salariul şi nici contribuţiile sociale aferente.
Concediul pentru creșterea copilului
Persoanele aflate în această perioadă în concediul de creștere a copilului nu sunt afectate, de principiu, în niciun fel: concediile în derulare continuă, iar persoanele care ar trebui să intre în concediu în această perioadă o pot face fără probleme.
Alte aspecte legale ce trebuiesc luate în calcul
- decretul privind starea urgență a stabilit că, pe perioada aceasta, angajatorii pot să-și treacă angajații pe muncă de acasă în mod unilateral, fără să fie nevoie de modificări contractuale;
- concediile medicale de carantină se decontează cu prioritatefață de celelalte categorii de concedii medicale;
- șomajul tehnic: este întreruperea temporară a activității unei companii din motive economice, tehnologice, structurale sau altele asemănătoare; dacă angajatorul își trimite oamenii în șomaj tehnic, el e obligat în continuare să le achite o indemnizație lunară de cel puțin 75% din salariul de bază
