Cuprins

1.Legea 544/2001 ne ajută să aflăm, de la instituțiile statului, informații de interes public utile pentru interesul nostru de a preîntâmpina/ combate un abuz

2.Instituția publică, obligată de lege să ne furnizeze informații publice de interes pentru noi

3.Ce facem, dacă instituția refuză să ne răspundă?

4.Cerere solicitare informații publice- Model orientativ

Din materialele anterioare ale Ghidului FACIAS, realizat ca suport al dumneavoastră în raport cu instituțiile statului, am aflat:

• Cum ne dăm seama noi, cetățenii, că avem de-a face cu un abuz;
• Criterii minimale pentru a identifica o potențială situație abuzivă;
• Accesul la justiție asigurat prin instanțe judecătorești;
• Cum ne putem face dreptate și fără costuri: PETIȚIA/ PLÂNGEREA PREALABILĂ/ SESIZAREA.

În articolul de față vorbim despre modalitatea de a afla informațiile publice de care avem nevoie în demersurile noastre de a ne face dreptate, până să ajungem în instanță. Încă mai avem instrumente pe care le putem folosi, fără instanțe judecătorești sau servicii specializate de avocatură.

1.Legea 544/2001 ne ajută să aflăm informații de interes public, utile pentru interesul nostru de a preîntâmpina/ combate un abuz

Dacă nedreptatea ne afecteză la nivel individual sau de comunitate, folosim PLÂNGEREA PREALABILĂ. Evident, putem folosi în orice moment acest instrument, fie că suntem sau nu victimele unui abuz (individual sau colectiv), însă pe noi ne interesează, punctual, ce avem de făcut în situația unui abuz comis de o instituție a statului.

Se poate întâmpla, așadar, să nu deținem toate informațiile de care avem nevoie în demersul nostru. În general, noi avem nevoie de informații publice.

În principiu, instituțiile publice vor publica aceste informații pe pagina lor web, la secțiuni dedicate, numite, cel mai adesea: ”Informații de interes Public” sau ”Transparență”, conform articolului 5 din Legea 544/2001. Presupunem că am căutat informațiile de care avem nevoie să mergem mai departe, dar ele nu se găsesc pe pagina web a instituției. În această situație, folosim Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, pentru a ne urmări interesul.

Vom transmite solicitarea către instituția publică[1], însă vom avea grijă să specificăm, în cererea noastră, că este în baza legii Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, dar și să solicităm clar ce dorim să aflăm.

Este necesar să știm care sunt informațiile publice, tocmai pentru  ca solicitarea noastră să poată fi rezolvată.  Informație de interes public[2] este orice informație care privește activitățile sau care rezultă din activitățile unei autorități/instituții publice.

Este important să nu solicităm date cu caracter personal pentru că, astfel, cererea noastră va fi respinsă, în baza GDPR[3]. Nu trebuie să solicităm informații cu privire la datele personale, adică orice date privind o persoana fizică identificată sau identificabilă (nume, număr de telefon etc.).

2.Instituția publică, obligată de lege să ne furnizeze informații publice de interes pentru noi

Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă solicitării noastre, în scris, în termen de 10 zile sau în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, dacă este vorba de informații complexe ce solicită volum mai mare de muncă și documentare.

Dacă instituția refuză să ne răspundă, este obligată să ne anunțe în termen de 5 zile de la primirea solicitării noastre. Instituția este obligată să ne spună și de ce refuză să furnizeze răspunsul. Cel mai adesea, suntem refuzați pentru că, în solicitarea noastră am cerut informații care nu sunt publice sau am solicitat date ce sunt considerate a avea caracter personal. Însă, există și situații în care nu ni se răspunde, fără vreo motivație, sau ni se transmite că cererea noastră nu face obiectul legii 544/2001, motiv pentru care, evident, este indicat să știm dacă refuzul primit este bazat pe realitate.

Odată ce am obținut datele de care avem nevoie în acțiunea de a ne face dreptate, le folosim pentru demersurile noastre, petiție, plângere prealabilă etc. însă este necesar să fim atenți la limitele de timp și să le corelăm.

3.Ce facem, dacă instituția refuză să ne răspundă?

Ce este de făcut când instituția publică refuză, neîntemeiat, să ne furnizeze datele solicitate? Refuzul constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. Împotriva refuzului putem depune reclamație[4] (petiție) la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de când suntem informați că nu primim informația publică.

Instituția face cercetarea administrativă pentru a vedea de ce nu ni s-a răspuns. Dacă cercetarea administrativă arată că ni s-a refuzat neîntemeiat accesul, atunci instituția ne va furniza toate răspunsurile în termen de 15 zile de la data la care am reclamat că nu ni se răspunde.  Cu aceată ocazie, ni se va transmite și ce măsuri disciplinare a luat instituția în raport cu cei care au refuzat să ne răspundă.

Dacă nici de această dată nu am obținut informațiile publice solicitate, atunci facem plângere la la secția de contencios administrativ a tribunalului pe raza căruia locuim noi sau funcționează instituția în cauză. Plângerea o facem în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut (termenul de 5 zile în care instituția ne anunță că nu va răspunde și va motiva răspunsul).

Însă, ne vom opri aici deoarece am stabilit că vom vorbi, în această etapă, doar despre ce putem face noi, fără procese și avocați, pentru a ne face dreptate.

4.Model orientativ solicitare informații publice

FACIAS a realizat un model orientativ al unei astfel de Cereri de acces la informații publice (descarcă plângerea în format PDf, descarcă plângerea în format word):

Skip to PDF content

NOTĂ:

În articolul de săptămâna viitoare vom vorbi despre cum putem folos informațiile obținute  în baza Legii 544/2001, despre cum ne asociem, când suntem mai mulți afectați de un abuz comis de o instituție a statului, despre cum folosim Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și despre cât de mult ne pot ajuta petițiile online colective.

_{[1] Art 2, Legea 544.2001: ” prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici;”}

[2] Art 5 din Legea 544/2001: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413

_{[3] Pentru a afla mai multe despre ce protecția datelor personale, putem citi Legea nr. 363 din 28 decembrie 2018privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, disponibilă, gratuit, la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/209627}

[4] Despre aceste instrumente am vorbit, anterior, în Ghid.