Cuprins:

I.Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. 

II.Diferența dintre însoțitor și asistent.

III.Unde găsim toate informațiile utile și ajutor? 

IV.Serviciile și beneficiile sociale acordate, în România, pentru persoanele cu handicap grav.

      IV.1. Serviciile sociale și Beneficiile sociale. În ce situații putem cere aceste beneficii? 

      IV.2. Ce condiții trebuie să îndeplinim?

      IV.3. La ce beneficii avem dreptul și cum le putem obține?

      IV.3.1. Serviciile sociale.  

      IV.3.2. Beneficiile sociale.

 

Multe din mesajele primite (cca. 10%) din partea concetățenilor, în cadrul acestui proiect, au vizat aspecte legate de situația persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor care le îngrijesc.

Am primit mesaje în care ni se atrage atenția, mai adesea, asupra faptului că Legea nr.448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap^[1] este încălcată, nu atât în ce privește persoanele cu handicap, cât pe însoțitorii, asistenții acestora.

În plus, cele mai multe nemulțumiri sunt generate de situații ale membrilor familiilor persoanelor cu dizabilități care au rolul de asistent al bolnavului pe termen lung (peste 60 de zile).

În linii mari, cele mai multe mesaje pe acest subiect relatează situații ca cea de mai jos:

MESAJE primite:

• ”Conform legii 488/2006 Primăriile au obligația să angajeze asistenți personali pentru persoanele cu handicap gradul grav (adică acei oameni care nu pot supraviețui fără ajutorul altor persoane), aceștia ar trebui, conform legii, să fie angajați în cadrul departamentului de Asistență Socială al fiecărei Primării. Deși cadru legal exista, funcționarii statului fac abuzuri refuzând acest drept, de a avea un asistent angajat, pentru că asta presupune ca acel om să beneficieze de carte de muncă, plus cotizațiile aferente la sănătate și pensie, și practica este, de obicei, de a obliga, indirect, prin refuzul lor, persoana cu handicap sa opteze pentru o indemnizație de însoțitor cu care se presupune că ar trebui să își găsească un om pe care să îl plătească din acea indemnizație. Aceasta este într-un cuantum de 1300 de lei, bani insuficienți pentru cineva sa vină să asiste o persoană, cel puțin opt ore. Astfel, multe persoane rămân fără un asistent, ci cu o persoană care, de obicei, este un membru al familiei, că, desigur, nu putem vorbi de asistenți profesioniști pregătiți de stat și puși la dispoziția bolnavului cum au alte state.”
• ”Un abuz major, reclamat pe aceeași lege, ce promovează drepturile persoanelor cu dizabilități este că mai sunt persoane cu dizabilități care au reușit să constrângă Primăriile într-un fel sau altul să le angajeze asistenți conform cerințelor din documentele medicale (unii au reușit sa obțină acest drept doar prin hotărâre judecătorească, astfel Primăria fiind obligată de instanță să accepte să facă angajarea). În aceste cazuri, statul român face un abuz și mai grosolan practicând sclavagismul. Explic de ce. Odată angajat ca asistent personal, acel membru de familie muncește asistând bolnavul 24/24, pe toată durata întregului an. El nu are concediu, nu are tichete de masă, nu are sărbători legale și mai e încadrat și pe minimul pe economie. Mai exact, în mod normal, persoanele care sunt bolnave grav și necesită asistență zi și noapte nu li se asigură nicio asistență profesionistă, ci li se angajează un membru al familiei (care, oricum, fie cu bani, fie fără, tot are grijă de bolnav), iar acest membru al familiei muncește non-stop, până la epuizare, fără nicio alternativă.”
• ”Veniturile salariale mi-au fost diminuate sau nu mi s-au acordat de către Primă Am mers în justiție și aici, la 4 asistenți personali, ne-au respins apelul, 4 au câștigat și în toamnă au termen alții.”

      I.Legea nr.448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Ne dorim să putem clarifica aceste aspecte, pentru a fi mai simplu.

În funcție de gradul și tipul de handicap, o persoană poate beneficia de îngrijire la domiciliu din partea unui asistent personal (sau de o indemnizație acordată ca alternativă la asistentul personal), îngrijire în centre de zi, îngrijire în centre rezidențiale sau de o indemnizație de însoțitor.

• Adultul cu handicap vizual grav poate alege între a avea un asistent personal sau a primi indemnizație de însoțitor. Însoțitorul personal poate primi un salariu net plătit din fonduri publice începând de la suma de 1.263 RON, pe baza unui contract individual de muncă. Valoarea indemnizației se ridică, de asemenea, la 1.263 RON.
• Adultul cu handicap grav care are și calitatea de pensionar de invaliditate gradul I poate opta între a avea un asistent personal sau a primi indemnizația pentru însoțitor acordată de sistemul public de pensii, indemnizație reprezentând 80% din valoarea unui punct de pensie, respectiv 80%* din 1.012 RON din septembrie 2019. Dreptul la această indemnizație se menține și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă.
• Asistentul personal: referințele la el se regăsesc în Secțiunea a doua a legii nr.448 din 6 decembrie 2006^[2], la articolele nr.36-41, atât în ce privește drepturile, cât și obligațiile.
• Articolul 40 al acestei legi, ne spune că 90% din costurile legate de un asistent personal sunt asigurate, nu de Primărie, ci de la Bugetul de stat, însă Primăriile trebuie să asigure restul de 10% și să anunțe din timp structurile superioare”.

”Art.40. Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură în proporție de cel mult 90% de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unitățile administrativ-teritoriale.”

II.Diferența dintre însoțitor și asistent

Asistent personal profesionist este persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat care nu are un spațiu de locuit, nu obține niciun venit sau obține un venit de până la salariul mediu pe economie.

Asistent personal al persoanei cu handicap grav este persoana care supraveghează, acordă asistență și îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap.

Însoțitor este persoana care acompaniază persoana cu handicap și care beneficiază de drepturi în condițiile prevăzute de lege.

Bugetul personal complementar stabilește limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcție de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/ TV, a abonamentului telefonic și a taxei pentru abonamentul la curentul electric.

Astfel, asistentul personal este angajatul Primăriei, iar însoțitorul este cel plătit de persoana cu dizabilități din indemnizația pentru însoțitor.

III.Unde găsim toate informațiile utile și ajutor?

Îngrijirea pe termen lung, în România, pentru persoanele cu dizabilități sau afecțiuni ce necesită suport pe o perioadă mai mare de 60 de zile este reglementată, cumulate, de mai multe norme legale.

Linkurile de mai jos oferă mai multe informații despre drepturile și obligațiile în legătură cu beneficiile de îngrijire pe termen lung:

• Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap^[3]
• Legea privind asistența socială a persoanelor vârstnice^[4]
• Legea asistenței sociale^[5]

 

Și mai multe date utile găsim pe pagina Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități Copii și Adopții^[6], instituție aflată în coordonarea Ministerului Muncii:

Instituțiile statului care au atribuții și ne pot ajuta în aceste domenii sunt:

• direcțiile de asistență socială din cadrul Primăriei localității sau autoritățile județului în care locuim;
• agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, după caz.

 

Este posibil să avem nevoie de anumite formulare pentru a solicita/ intra în posesia anumitor drepturi și atunci sunăm la cele două tipuri de instituții și solicităm formularele.

Mai jos, vă putem arăta, doar cu titlu de exemplu, formularele găsite de noi, de exemplu, la direcțiile de asistență social ale unor Primării din țară. În linii mari, aceste formulare sunt similare:

• Cerere de solicitare a prestațiilor sociale și a facilităților pentru copii^[7] sau de îngrijiri la domiciliu^[8]
• Exemplu de cerere pentru acordarea serviciilor de îngrijire la domiciliul persoanelor vârstnice^[9]

Toate tipurile de asistență socială, inclusiv cele pentru persoanele cu handicap din România sunt gestionate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială^[10]. Odată ajunși pe pagina Agenției, dăm click pe butonul ”Beneficii de asistență socială”, ca în imaginea de mai jos, pentru a afla toate tipurile de asistență și cum le putem obține.

Pentru că o parte din cazuri vizau persoanele cu hemiplegii și hemipareze cauzate de AVC, vă spunem că, din 2014, și aceste persoane pot beneficia de indemnizații de handicap.

Nivelul beneficiilor sociale depinde de tipul de handicap în care suntem încadrați.

Nevoile persoanelor aflate în situația de a-și fi pierdut total sau parțial autonomia sunt stabilite pe baza grilei naționale care prevede criteriile gradelor de dependență. Un model orientativ^[11] am găsit la Serviciul asistență persoane vârstnice din cadrul Direcției generale de asistență socială și protecția copilului a Primăriei Sectorului 6 din București. Asemenea anexe găsim la toate direcțiile de specialitate ale Primăriilor.

Echipa de proiect ”Fii informat, nu abuzat!” a parcurs toată legislația și foarte multe informații utile și, în cele de mai jos, va reda, simplificat, ce a constatat, cât se poate de simplificat, pentru a oferi informații despre prestațiile sociale și serviciile sociale oferite persoanelor cu handicap și persoanelor vârstnice care au nevoie de îngrijire pe termen lung.

IV. Serviciile și beneficiile sociale acordate, în România, pentru persoanele cu handicap grav

Îngrijirea pe termen lung este cea oferită unei persoane pentru ca aceasta să-și poată satisface cerințele firești, ale vieții cotidiene, pentru o perioadă mai mare de 60 de zile.

IV.1. Serviciile sociale și Beneficiile sociale

Serviciile sociale sunt:

• Îngrijirea la domiciliu;
• Îngrijirea în centre de zi;
• Îngrijirea în centre rezidențiale.

Beneficiile sociale sunt:

• Indemnizația pentru persoanele cu handicap;
• Indemnizația de însoțitor.

În ce situații putem cere aceste beneficii?

Beneficiile de îngrijire pe termen lung se acordă persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/ sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața socială, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale.

În funcție de gradul și tipul de handicap, o persoană poate beneficia de îngrijire la domiciliu din partea unui asistent personal (sau de o indemnizație acordată ca alternativă la asistentul personal), îngrijire în centre de zi, îngrijire în centre rezidențiale sau de o indemnizație de însoțitor.

Prin dependență se înțelege situația unei persoane care, ca rezultat al pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesită ajutor semnificativ și/ sau îngrijire pentru a realiza activitățile de bază ale vieții de zi cu zi.

IV.2. Ce condiții trebuie să îndeplinim?

Au dreptul la îngrijire pe termen lung copiii și adulții cu handicap care îndeplinesc următoarele condiții:

• Sunt cetățeni români și/ sau cetățeni ai unor alte state sau apatrizi, cu domiciliul sau reședința în România.
• Sunt încadrați într-un grad și tip de handicap. Gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
• Pentru a putea beneficia de serviciile unui asistent personal profesionist la domiciliul acestuia, adultul cu handicap grav sau accentuat nu trebuie să dispună de spațiu de locuit și nu trebuie să realizeze venituri mai mari decât salariul mediu pe economie.

Au dreptul la îngrijire temporară sau permanentă, după caz, persoanele cu vârsta peste vârsta standard de pensionare și care se află într-una dintre următoarele situații:

• Nu au familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta.
• Nu au locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii.
• Nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare.
• Nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată.
• Se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile socio-medicale, datorită unei boli ori stării fizice sau psihice.

IV.3. La ce beneficii avem dreptul și cum le putem obține?

    IV.3.1. Serviciile sociale:

• Îngrijirea la domiciliu;
• Îngrijirea în centre de zi;
• Îngrijirea în centre rezidențiale.

Îngrijirea la domiciliu

Atât persoanele cu handicap, cât și persoanele vârstnice aflate în nevoie, pot solicita servicii de îngrijire personală acordate la domiciliu, de către îngrijitori formali sau informali.

Pentru oferirea de îngrijire la domiciliu persoanelor vârstnice dependente, consiliile locale pot angaja personal pe baza unei plăți pe oră, cu fracțiune de normă sau cu normă întreagă, în funcție de perioada de îngrijire necesară.

Soțul și rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă pot beneficia de program de muncă lunar redus la o jumătate de normă. Bugetul local plătește drepturile salariale pentru cealaltă jumătate de normă.

Serviciile comunitare oferite persoanelor vârstnice la domiciliu sunt:

• serviciile sociale asociate în principal îngrijirii persoanelor, prevenirii marginalizării sociale și asistenței pentru reintegrare socială, consiliere juridică și administrativă, asistență pentru plata serviciilor și obligațiilor curente, locuință și îngrijirea locuinței, gospodărire, pregătirea mesei;
• servicii socio-medicale, în principal în legătură cu asistența pentru igiena personală, reabilitarea capacităților fizice și mentale, adaptarea locuinței la nevoile persoanelor vârstnice și implicarea în activități economice, sociale și culturale, precum și îngrijirea temporară în centre de îngrijire de zi și alte centre specializate;
• servicii medicale sub forma consultațiilor și îngrijirii medicale la domiciliu sau în instituții medicale, consultații și servicii stomatologice, administrarea medicamentelor, furnizarea de materiale sanitare și dispozitive medicale (în conformitate cu legea asigurărilor sociale de sănătate).

Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligația să plătească lunar o contribuție de întreținere dacă primesc îngrijiri la domiciliu. Sumele sunt stabilite de către autoritățile locale, în funcție de tipul de servicii furnizate și de veniturile persoanei.

Adultul cu handicap vizual grav poate alege între a avea un asistent personal sau a primi o indemnizație de însoțitor (descrisă mai jos).

 

Îngrijirea în centre de zi

Persoanele cu handicap pot beneficia de servicii de îngrijire și protecție oferite în centre de zi. Acestea oferă servicii sociale, medicale, educaționale etc.

Persoanele vârstnice aflate în nevoie au dreptul la servicii socio-medicale și la alte servicii specializate oferite în centre de zi.

 

Îngrijirea în centre rezidențiale

Persoanele cu handicap au dreptul, de asemenea, la servicii de îngrijire în cadrul centrelor rezidențiale. Acestea sunt cele în care persoanele cu handicap sunt găzduite cel puțin 24 de ore. Cu excepția centrelor rezidențiale de criză și a locuințelor protejate, admiterea persoanei cu handicap într-un centru rezidențial se face doar în cazul în care acesteia nu i se pot asigura protecția și îngrijirea la domiciliu.

Persoanele cu handicap care primesc îngrijiri în centrele rezidențiale trebuie să plătească o contribuție lunară care în anul 2020 a fost stabilită la valoarea de 900 RON.

Persoanele vârstnice aflate în nevoie au dreptul la îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice, în cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară, apartamente și locuințe sociale, precum și altele asemenea.

Serviciile furnizate persoanelor vârstnice în centrele rezidențiale sunt:

• servicii sociale, constând în ajutor legat de gospodărire, consiliere juridică și administrativă, modalități de prevenire a marginalizării sociale și reintegrare socială în legătură cu eficacitatea psihică;
• servicii socio-medicale, constând în asistența pentru menținerea sau reabilitarea capacităților fizice sau intelectuale, oferirea de programe de terapie ocupațională, sprijin pentru asigurarea igienei corporale;
• servicii medicale, constând în consultații și tratamente, la cabinetul medical, în instituții medicale sau la patul pacientului dacă acesta este imobilizat, servicii de îngrijire – infirmerie, asigurare pentru medicamente, furnizarea dispozitivelor medicale, consultații și servicii stomatologice.

Următoarele criterii de prioritate sunt luate în considerare pentru admiterea unei persoane vârstnice într-un cămin de bătrâni:

• Necesită îngrijire medicală permanentă deosebită care nu poate fi asigurată la domiciliu.
• Nu se poate gospodări singură.
• Este lipsită de susținători legali sau aceștia nu pot să își îndeplinească obligațiile datorită stării de sănătate sau situației economice și a sarcinilor familiale.
• Nu are locuință și nu realizează venituri proprii.

Dacă realizează venituri sau au susținători legali, persoanele vârstnice care primesc îngrijiri în centre rezidențiale trebuie să plătească lunar o contribuție de întreținere stabilită pe baza costului mediu lunar de întreținere.

 

  IV.3.2. Beneficiile sociale

• Indemnizația pentru persoanele cu handicap;
• Indemnizația de însoțitor.

Indemnizația pentru persoanele cu handicap

Indiferent de venituri, persoanele cu handicap beneficiază de indemnizație lunară și de buget personal complementar lunar.

Cuantumul acestor indemnizații le regăsim^[12] la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială^[13]

Toate direcțiile de specialitate^[14] ale Primăriilor cunosc plafonul ajutoarelor sociale de care vorbim. Un exemplu la îndemână este cel al Primăriei Sectorului 6:

Mai jos, redăm, așa cum am identificat în materialele consultate, valorile acestor tipuri de ajutor:

Indemnizația lunară este de:

• 350 RON pentru adultul cu handicap grav;
• 265 RON pentru adultul cu handicap accentuat.

Bugetul personal complementar lunar este de:

• 150 RON pentru adultul cu handicap grav;
• 110 RON pentru adultul cu handicap accentuat;
• 60 RON pentru adultul cu handicap mediu.

Familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu beneficiază de asemenea de bugetul personal complementar lunar pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere, egal cu:

• 300 RON pentru copilul cu handicap grav;
• 175 RON pentru copilul cu handicap accentuat;
• 60 RON pentru copilul cu handicap mediu.

Indemnizația de însoțitor

Adultul cu handicap vizual grav poate alege între a avea un asistent personal sau a primi indemnizație de însoțitor. Însoțitorul personal poate primi un salariu net plătit din fonduri publice începând de la suma de 1.263 RON pe baza unui contract individual de muncă. Valoarea indemnizației se ridică, de asemenea, la 1.263 RON.

Adultul cu handicap grav care are și calitatea de pensionar de invaliditate gradul I poate opta între a avea un asistent personal sau a primi indemnizația pentru însoțitor acordată de sistemul public de pensii, indemnizație reprezentând 80 % din valoarea unui punct de pensie, respectiv 80%* din 1.012 RON din septembrie 2019. Dreptul la această indemnizație se menține și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă.

Cererile pentru obținerea prestațiilor de îngrijire pe termen lung se depun la serviciile specializate din cadrul primăriilor localităților, a administrațiilor județelor în care solicitantul își are domiciliul sau la agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, după caz.

 

Vom continua, săptămânal, și cu alte astfel de materiale.

 

[1] Disponibilă la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/77815

[2] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/77815

[3] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/77815

[4] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/80013

[5] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/133913

 

[6] http://andpdca.gov.ro/w/incadrarea-in-grad-si-tip-de-handicap/

[7] https://www.protectiacopilului6.ro/Files/uploads/1425-acte%20varstnici%20nou.pdf

[8] https://social2.ro/directii-si-servicii/directia-asistenta-sociala/serviciul-asistenta-persoane-varstnice/#1605518331777-ee2cec6b-620f

[9] https://www.tirgumures.ro/dlonline/Formulare%20ONLINE/Serviciul%20Public%20de%20Asistenta%20Sociala/Serviciul%20Protectie%20Speciala/CERERE%20cu%20privire%20la%20acordarea%20serviciilor%20de%20ingrijire%20la%20domiciliul%20persoanelor%20varstnice.pdf

[10] https://www.mmanpis.ro/beneficii-de-asistenta-sociala/

[11] https://www.protectiacopilului6.ro/Files/sapv-03.2012/grila-evaluare-anexa-3.pdf

[12] https://www.mmanpis.ro/informatii-de-interes-public/plati-efectuate-de-anpis/indemnizatie-lunara-acordata-persoanei-cu-handicap-accentuat/

[13]

[14] Cu titlu de exemplu, aici găsim valorile tipurilor de beneficii pentru persoanele aflate în nevoie, stabilite în baza Legii 448/2006  https://www.dgaspctl.ro/servicii/69-prestatii-si-facilitati-persoane-cu-dizabilitati.html