Fondurile europene alocate pentru România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt blocate, iar accesarea lor este întârziată din cauza eșecului autorităților de a respecta angajamentele asumate. Potrivit unui răspuns oficial transmis Fundației pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Comisia Europeană a suspendat 1,1 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 3, iar cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,4 miliarde de euro, nu a fost nici măcar transmisă spre aprobare. În plus, alte 4,04 miliarde de euro, aferente cererii de plată nr. 5, sunt în pericol, deoarece aceasta trebuie transmisă Comisiei Europene până în martie 2025.
FACIAS a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) să facă publice motivele blocajului fondurilor din PNRR și măsurile luate pentru deblocarea acestora. Comisia Europeană a suspendat cererea de plată nr. 3 începând cu 15 octombrie 2024, ceea ce a dus la blocarea sumei de 1,1 miliarde de euro, conform răspunsului MIPE.
Comisia Europeană a identificat deficiențe majore în procedurile de achiziții publice pentru linia de metrou din Cluj și două loturi privind modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare. Mai mult, în ciuda angajamentelor asumate, statul român nu a implementat modificările necesare pentru reducerea cheltuielilor excesive cu pensiile speciale. De asemenea, Comisia Europeană a semnalat posibile conflicte de interese și incompatibilități în cadrul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), super-agenția responsabilă de asigurarea profesionalismului în gestionarea companiilor de stat. În iulie 2024, fostul președinte Mihai Precup a demisionat în urma discuțiilor privind incompatibilitatea sa, iar în ianuarie 2025 a fost inițiat un nou concurs pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinți ai agenției.
România avea la dispoziție șase luni pentru a remedia deficiențele aferente cererii de plată nr. 3, din care patru luni au trecut deja fără progrese semnificative. În acest moment, nu există o soluție clară pentru îndeplinirea jaloanelor restante, existând astfel riscul ca statul român să piardă aceste fonduri.
În ceea ce privește cererea de plată nr. 4, MIPE a recunoscut că aceasta nu a fost transmisă Comisiei Europene, deși termenul limită era septembrie 2024. România trebuia să îndeplinească 46 de jaloane și ținte, incluzând reforme esențiale în energie, pensii, fiscalitate, urbanism și construcții. Neavând această cerere transmisă, Comisia Europeană nu a emis încă observații, iar procesul de evaluare nici măcar nu a început.
FACIAS atrage atenția că în martie 2025, Guvernul ar trebui să trimită cererea de plată nr. 5, însă acest lucru nu este posibil fără aprobarea cererii de plată nr. 4. Până acum, România nu a primit 3,5 miliarde de euro, iar fără măsuri urgente, nici cererea de plată nr. 5, de 4,04 miliarde de euro, nu va putea fi transmisă. În total, peste 7,5 miliarde de euro sunt în pericol de fi pierdute.
FACIAS a solicitat MIPE să spună dacă există riscul abandonării unor proiecte asumate prin PNRR, iar răspunsul primit arată că autoritățile se axează mai degrabă pe renegociere decât pe implementarea reformelor restante. FACIAS avertizează că lipsa unui calendar clar și a unor garanții că modificările PNRR vor fi acceptate de Comisia Europeană expune România riscului de a pierde aceste fonduri, punând în pericol investițiile esențiale pentru infrastructură, educație, sănătate și economie.
