Fenomenul Fake-News sună incitant și produce efecte. În realitate este un fenomen de dezinformare care crește rapid pentru că și informația circulă mult mai rapid.
Realizăm acest material pentru că, la opt luni de la demararea proiectului ”Fii informat, nu abuzat!” am putut vedea că, deseori, lipsa de informații corecte și la timp, a condus la situații abuzive de care se folosesc, la nevoie, chiar cei care au un interes.
Am întâlnit situații reclamate de mulți dintre dumneavoastră, care ar fi putut fi preîntâmpinate dacă aveați la dispoziție informații corecte, dacă nu v-ați fi bazat prea mult pe alții și mai mult pe dumneavoastră (care vă puteți apăra cel mai bine un interes).
Prin toate episoadele Ghidului Practic, disponibil gratuit, la Rubrica dedicată proiectului, pe pagina web a FACIAS, am făcut pașii importanți pentru ca dumneavoasră să utilizați instrumente utile în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați. Se spune că cine deține informația, deține puterea, fapt demonstrat adesea în ultimul timp.
Poate nu veți utiliza mereu instrumentele de care vă vorbim noi în Ghidul Practic, dar, cel puțin, știți că le aveți undeva și, la nevoie, vă puteți întoarce la ele, pentru a le folosi în anumite situații, dacă veți considera necesar.
Așa cum am spus, de fiecare data, mai bine ca noi, fiecare în parte, nu ne apără cineva interesele și este important să știm cum să facem asta.
De ce este important să știm de unde ne luăm informațiile și cum le verificăm în raport cu interesul nostru?
Deseori suntem tentați să acționăm într-un fel sau altul, în baza unor informații care, spuse des și vocal, capătă valoare de adevăr și nu mai consumăm timpul să ne întrebăm:
- cine are de câștigat?
- de ce ni se livrează o informație?
- de ce atunci și nu în alt moment?
- ce se așteaptă de la noi?
- ce istoric au cei care ne furnizează informații și ne cer să acționăm?
- ce beneficii am eu?
- mă ajută sau nu?
- pe cine ajută?
- de ce, de exemplu, vom regăsi, adesea, cam aceleași persoane, deseori folosite ca instrumente utile, în diverse campanii?
- de ce și cine folosește conturi false în rețelele sociale pentru a genera presiune și a împrăștia informații?
- cei care ne îndeamnă să facem ceva sau altceva au credibilitate?
Dacă, după ce ne punem aceste întrebări și altele, avem în continuare încredere în ce auzim/citim, atunci este posibil să ajungem la concluzia că avem de-a face cu date reale.
Câteva exemple banale, dar cu efecte:
- verificarea celor care ne cer votul, pentru ca apoi să nu fim surprinși că am votat pentru cineva care va reprezenta alte interese decât ale noastre
- ni s-a făcut o nedreptate: Este sau nu abuz? Ce am de făcut? Ce lege a încălcat cel care mi-a făcut nedreptatea, ce am de făcut? Unde sunt informațiile reale și utile?
- ni se cere să semnăm petiții peste petiții: am înțeles demersul? Am verificat mai în profunzime?
- avem o boală cruntă: Cine deține informații utile pentru noi? Există programe naționale de sănătate? Am nevoie d asigurări de sănătate? Ce condiții trebuie să îndeplinesc?
- am aflat că se organizează concursuri pentru un post pentru care ne considerăm pregătiți: instituția a fost transparentă în trecut? Am vorbit cu angajații de acolo să știm cum percep ei mediul de lucru în care activează? Știm ce avem de făcut dacă suntem nedreptățiți la concurs?
- considerăm că suntem nedreptățiți: știm sigur acest lucru, avem dovezi (putem fi, de exemplu,nemulțumiți de o decizie, însă nu înseamnă automat că ni se încalcă un drept)?
Sunt, vedeți bine, multe situații în care luăm decizii în baza informațiilor sau îi lăsăm pe alții să decidă în locul nostru.
I. De ce se dezvoltă ”fake-news”, cui servește ?
În cadrul proiectului ”Fii informat, nu abuzat!” FACIAS a livrat informații corecte, validate prin legi și a arătat, deseori, cum ne obține informația corectă, cum o verificăm, evident, raportat la scopul proiectului, acela de a ști cum să ne cunoaștem drepturile în raport cu instituțiile statului, cum să identificăm un abuz comis de stat, dar și cum să identificăm instrumentele legale și cele mai practice pentru a ne apăra aceste drepturi.
Dezinformarea poate face rău și este firesc să știm ce avem de făcut pentru a ne baza pe informații reale atunci când decidem să facem ceva. Altfel, dacă informațiile pe care ne bazăm nu sunt reale și eforturile noastre bazate pe le, vor duce nicăieri sau chiar ne pot afecta negativ demersurile.
Sunt informații de tip ”fake-news” care pot fi inofensive, puțin păguboase sau generatoare de pierderi uriașe. Putem emite legi pentru a le opri. Nu s-ar reuși, în totalitate. Dar, cine verifică veridicitatea informațiilor? Un soft? Poate fi foarte bun, dar ține el cont de toate criteriile de verificare și validare? Este analiza de conținut concludentă? Are nevoie de verificare umană? Este el costisitor pentru utilizatori? Poate, la rândul lui, softul, să fie păcălit și să gireze anumite informații care par autentice din mediul online, dar, rezultatul să fie o eroare?
Pot păcăli super-specialiștii în comunicare aceste soluții software, pentru a furniza în piață informații de tip Fake-news (știri nici total false, nici total adevărate, dar foarte credibile) utile unor grupuri de interese? Categoric, da! Cine credeți că a dus dezinformarea la nivel de artă generând un adevărat fenomen Fake-News în lupta pentru accesul la piețe tot mai mari și eliminarea competitorilor din diverse piețe de interes (indiferent de domeniul de activitate)?
II.Cauzele de bază ale dezvoltării fenomenului fake-news (dezinformare)
Cele mai importante patru cauze ale amplorii fenomenului sunt:
- Existența unor super experți în comunicare, chiar neetici, ce pun interesul clientului (clientul poate fi chiar o instituție a statului) înainte de orice, iar pentru ei, scopul scuză mijloacele și folosesc arta manipulării cu talent. Fenomenul s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit.
- Informația, evident, poate fi furnizată şi diseminată, în online, în special, de oricine, iar acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem ști cum ne alegem sursele de informare, cum le validăm. Au apărut soluții software, și ele realizate tot de oameni. Specialiștii care lucrează la realizarea acestor soluții software au pornit, în general, de la verificarea și validarea informațiilor ținând cont de anumite criterii de bază, criterii prezentate în cele două tabele prezentate în Ghidul ”basic” de verificare și validare a informațiilor de care avem nevoie.
- Deprofesionalizarea mass-media (câteva cauze: subfinanțare, salarii neplătite, lipsa învăţării pe tot parcursul vieții, lipsa unor măsuri care să ajute branșa la dezvoltare sustenabilă)/și a comunicatorilor.
- Deprofesionalizarea unei părți însemnate a angajaților/decidenților din instituțiile statului pentru că, deseori, din păcate, merge și așa, iar noi nu ne mai consumăm energia să vedem ce este real și ce nu, iar cel care țipă mai tare tinde să pară că are și dreptate, ceea ce este, adesea, nereal.
- Credem ce convine sistemului nostru valoric, creat în timp, în funcție de ce am consumat, ca informație.
III. Soluția cea mai simplă contra Fake-news: înțelegerea
Nu putem fi toți cunoscători ai artei manipulării și este chiar obositor să facem asta mereu, însă, când contează pentru noi, avem soluții de bază.
Vor exista legi, vor exista soluții software… Pot ele gândi în locul nostru? Categoric, pot ajuta, dar noi trebuie să gândim. Ce facem dacă nu avem o companie care să își permită achiziția unei soluții software? Ce facem dacă avem o astfel de companie, dar la realizarea acesteia au participat/au finanțat chiar competitorii noștri care ne vor cota de piață?
Putem verifica individual, noi singuri, și este cât se poate de simplu, cu condiția să gândim activ.
Evident, dacă vom considera că merită efortul nostru… Ne întrebăm: de ce a apărut informația în spațiul public/de ce în acel moment și nu în altul/este parte a unui plan mai amplu de comunicare strategic (chiar și în sensul neetic al cuvântului)/cui folosește această informație? cine are de pierdut? este utilă pentru mine? pot fi în publicul țintă? etc.
IV. Cum alegem/cernem informația bună, validă, reală?
Soluțiile de bază sunt:
– Educația;
– Gândirea critică (ne punem întrebări);
– Respectarea unui cod etic minimal;
– Utilizarea adecvată a tehnologiei;
– Reprofesionalizarea celor care livrează informația: jurnaliștii, comunicatorii, decidenții din instituții.
Aceste soluții sunt foarte bune, însă necesită timp. Ce putem face acum? Nu există un vaccin pentru dezinformare/manipulare, însă venim cu o soluție practică, imediată și la îndemână.
Este mai ușor să acceptăm informații ”fake” și să le preluăm pentru că suntem oameni și ne lovim de erori de gândire umană. Nu ține de gradul de inteligență, ci de anumite erori de gândire umană, de lipsa unei gândiri critice, de obișnuințe. Se întâmplă oricui.
Mai departe vom prezenta câteva instrumente practice care pot fi utilizate
V.„Check-list” pentru depistarea dezinformării (fake-news)
Am identificat câteva metode pentru validarea informațiilor din online și din surse tradiționale. Este un „check list” foarte util. Vă invităm să apelați, la nevoie, la aceste instrumente atunci când aveți nevoie. Sunt utile nu doar pentru noi, în calitate de cetățeni în raport cu instituțiile statului, dar și pentru alte organizații în care lucrează oameni care, în munca lor se bazează pe informațiile din spațiul public.
VI.Sistem de surse online – Exploatarea surselor online- instrumente pentru verificarea informațiilor
Era informaţională a indus schimbări profunde în modul de exploatare a informațiilor. Pe lângă oportunităţi şi avantaje, comunicarea digitalizată lansează şi provocări precum:
- Regăsirea datelor:
a. Identificarea resurselor (motoare de căutare, directoare web)
b. Interogarea – metode de interogare complexă a motoarelor de căutare - Colectarea datelor
a. Identificarea unor instrumente/servicii online pentru recepționarea unor fluxuri de date create pe diferite criterii de interogare/ filtrare.
b. Filtrarea fluxurilor RSS
c. Utilizarea unor instrumente specifice de colectare a datelor din surse diverse (html scraper, crawler).
d. Identificarea unor metode de normalizare a datelor pentru procesare uniformă (afișarea într-un format unitar, extragerea datelor într-un format care poate fi utilizat în aplicații de procesare). - Procesarea datelor
a. Stabilirea de categorii pe diferite domenii de interes
b. Utilizarea unor aplicații de traducere.
c. Editarea datelor.
d. Stocarea datelor.
e. Utilizarea unor aplicații pentru valorificarea (vizualizare/ interpretare) unui număr mare de date (Ucinet, Gephi, ACH), acolo unde este nevoie. - Diseminarea informațiilor
a. Utilizarea unor platforme colaborative în care conținutul poate fi publicat, completat și distribuit între mai mulți utilizatori – în parte, asta încercăm și dorim să credem că reușim, prin proiectul ”Fii informat, nu abuzat!”
b. Utilizarea unor servicii online de publicare/transmitere de informații (email, cloud storage- Dropbox, Googledrive, One Drive, webtransfer etc.) - Feedback
Utilizarea unor mecanisme (care pot fi automate) cu ajutorul cărora beneficiarii informației pot genera un feedback (confirmarea recepționării datelor, confirmarea informațiilor, solicitarea unor date suplimentare)
În fiecare etapă un rol important îl au instrumentele software/ hardware utilizate.
- Regăsirea datelor:
a. Identificarea resurselor (motoare de căutare, directoare web)
Motoare de căutare:
- Google – www.google.com;
- Google Custom Search
- Yahoo – www.yahoo.com;
- Bing – www.bing.com;
- Exalead – www.exalead.com;
- Ask – www.ask.com;
- Factbites – www.factbites.com;
- Ixquick – www.ixquick.com;
- Searchedu – searchedu.com.
Metamotoare de căutare – interoghează bazele de date ale mai multor motoare de căutare şi coroborează rezultatele după algoritmi proprii:
- Metasearch – www.metasearch.com;
- Excite – http://excite.com;
- iBoogie – www.iboogie.tv;
- Dogpile – www.dogpile.com;
- Twingine – www.twingine.com.
Motoare de căutare speciale – sunt motoare specializate pe anumite medii (bloguri, filme, imagini etc.), respectiv domenii (juridic, literatură, ştiinţă etc.)
Medii
- Technorati – http://technorati.com;
- NewsNow – www.newsnow.co.uk;
- YouTube – www.youtube.com;
- Picsearch – http://www.picsearch.com/.
Domenii
- Google scholar – scholar.google.com;
- gov Alliance – www.science.gov/scigov;
- org – worldwidescience.org.
Motoare de căutare serială (Serial Search Engines) sunt softuri care interoghează mai multe motoare de căutare simple în serie, fără rescrierea interogării:
- TwinGine – twingine.com.
Motoare de clusterizare (Cluster Search Engines) organizează rezultatele în clustere/ nuclee pe tematici interconectate sau având conţinut similar:
- Carrot2 – search.carrot2.org/stable/search;
- com – www.webclust.com;
- Yippy (ex- Clusty, ex- Vivisimo) – yippy.com;
- iBoogie – www.iboogie.tv.
Motoare federative de căutare (Federated Search Engines) lansează căutări pe mai multe resurse simultan, deosebit de metamotorul care caută prin indexuri statice:
- Biznar beta – biznar.com/biznar;
- ZACK Gateway – opus.tu-bs.de/zack/index.en.html;
- MetaCrawler – www.zoo.com/Zoo-Site/.
Motoare de căutare în timp real (Real-Time Search Engines)/ în platformele de socializare (SNS Engines) sunt acele aplicaţii care lansează căutări în timp real, pe platformele de socializare.
- Topsy – www.topsy.com;
- 48ers – www.48ers.com;
- Sency – www.sency.com;
- Twitter advanced search – twitter.com/#!/search-advanced.
- Interogarea – metode de interogare complexă a motoarelor de căutare
Operatori
- AND – permite căutarea a mai mult de un concept sau termen simultan; toţi termenii trebuie să fie prezenţi în document. Orice spaţiu folosit în linia de interogare reprezintă operatorul AND.
- OR– permite căutarea oricăruia dintre termenii introduşi; poate fi folosit „|” (bară verticală) în loc de OR.
- NOT (-)– exclude din căutare rezultatele ce conţin şi un termen/ concept nedorit.
- ( )– permite gruparea cuvintelor sau a frazelor în cadrul căutărilor complexe în vederea stabilirii ordinii de filtrare a rezultatelor.
Operatori de căutare (interogare)
- Intext (intext:)– returnează acele pagini care au doar în text cuvântul folosit ca şi criteriu de selecţie.
- Allintext (allintext:) – restricţionează rezultatele căutării la pagini conţinând anumite cuvinte în text, dar nu şi în titlu, descrierea legăturii sau URL.
- Intitle (intitle:)– restricţionează rezultatele căutării la documente al căror titlu conţine anumite cuvinte.
- Allintitle (allintitle:)– restricţionează rezultatele căutării la pagini ale căror titluri conţin toate cuvintele specificate.
- Site (site:)– restricţionează rezultatele căutării la un domeniu sau site specificat.
- Inurl (inurl:)– restricţionează rezultatele căutării la site-uri ale căror URL-uri conţin anumite cuvinte.
- Allinurl (allinurl:)– restricţionează rezultatele căutării la site-uri ale căror URL-uri conţin toate cuvintele specificate.
- Filetype/ ext (filetype:/ ext:)– restricţionează rezultatele căutării la documente de un anumit tip.
- Exemplu: Sintaxa cercetare filetype:pdf va returna fişiere PDF conţinând cuvântul cercetare.
- Link (link:)– restricţionează rezultatele căutării la site-uri ce conţin link/hyperlink-uri către o locaţie anume.
- Related (related:)– afişează pagini legate de un anumit site, în general, prin tematică şi conţinut.
- Colectarea datelor
a. Identificarea unor instrumente/servicii online pentru recepționarea unor fluxuri de date create pe diferite criterii de interogare/ filtrare.
- RSS
- IfThisThanThat (https://ifttt.com/)
- Google alerts
- TalkWalker Alerts (http://www.talkwalker.com/)
- Filtrarea fluxurilor RSS
- Zapier’s RSS feeds
- YahooQueryLanguage YQL
- Google scripts
- Utilizarea unor instrumente specifice de colectare a datelor din surse diverse (html scraper, crawler).
- Outwithub (http://www.outwit.com/)
- Custom scraper/crawler
- YTvideoDownloader
- NetvideoHunter
- Identificarea unor metode de normalizarea a datelor pentru procesare uniformă (afișarea într-un format unitar, extragerea datelor într-un format care poate fi utilizat în aplicații de procesare).
- Normalizarea datelor afișate în browser
- RSS feeds – in format XML
- GraphSearch-Facebook interogări complexe
Interogări de tip:
- https://www.facebook.com/search/fb_user_ID/friends
- https://www.facebook.com/search/fb_user_ID/friends/fb_user_ID/friends/intersect
- https://www.facebook.com/search/fb_group_ID/members
- https://www.facebook.com/search/fb_group_ID/members/fb_group_ID/members/intersect
- Outwithub (http://www.outwit.com/)
- Procesarea datelor
a. Stabilirea de categorii pe diferite domenii de interes
- Google alerts
- Google script
- YQL (YahooQueryLanguage)
- Utilizarea unor aplicații de traducere.
- Google Translate (https://translate.google.ro/)
- 2Linguale (2linguale.com)
- Systran online (http://www.systransoft.com/)
- Babylon Translate (http://translation.babylon.com/)
- Editarea datelor.
- Editoare de text (MS Word, Open Office, Libre Office)
- Stocarea datelor.
- Soluții cloud, sisteme hardware de retenție a datelor cu politici complexe de asigurare a fiabilității, redundanței și siguranței datelor
- Utilizarea unor aplicații pentru valorificarea (vizualizare/ interpretare) unui număr mare de date (Ucinet, Gephi, ACH).
- Ucinet, Gephi, ACH, Social Network Visualizer (SocNetV), Adjacency, EdgeList, GML, Pajek, Facebook Visualization
- Diseminarea informațiilor
- Utilizarea unor platforme colaborative în care conținutul poate fi publicat, completat și distribuit între mai mulți utilizatori
- Utilizarea unor servicii online de publicare/transmitere de informații (email, cloud storage- Dropbox, Googledrive, One Drive, webtransfer etc.)
- Feedback
Utilizarea unor mecanisme (automate) cu ajutorul cărora beneficiarii informației pot genera un feedback (confirmarea recepționării datelor, confirmarea informațiilor, solicitarea unor date suplimentare)
Note de final:
Acest ghid este utilizabil, inclusiv în realizarea de analize (cu precădere, în domeniul afacerilor) ce au la bază informații din surse deschise.
Instrumentele indicate în prezentul text de ghid sunt, în proporție de peste 95%, gratuite pentru utilizatori.
Ghidul a fost realizat ca urmare a mai multor ani de activitate, studiu, experiențe (ale autoarei și ale altor specialiști cu expertiză validată în timp).