Obiectiv – acces facil la lista costuri/pacient, în baza CNP, stadiul la demararea proiectului

În perioada aprilie 2021 – februarie 2022, FACIAS a derulat proiectul ”Fii Informat, nu abuzat!”.

Aceste probleme au fost relevate, cu precădere, din cele cca. 1000 răspunsuri înregistrate la Chestionarul FACIAS și din cele peste 3000 mesaje primite.”

Pentru componenta Sănătate,  una din cele cinci mari probleme semnalate pentru care ni s-a solicitat suportul din partea cetățenilor vizează:

• Acces facil la lista de costuri care îi privesc direct, în timp real pentru a  vedea cât a consumat cu sănătatea lor și cât au plătit ei, în contul asigurărilor de sănătate de stat. Mulți români au reclamat faptul că, deși plătesc asigurarea de sănătate, deci, practic, achită în avans, când au nevoie de tratament, li se spune că nu sunt fonduri, foarte des.

I.Informații la zi (oficiale):

Gestionar: Casa Națională de Sănătate

Verificarea calității de asigurat se poate realiza la adresa: https://cnas.ro/verificare-asigurati/

• Sursa: Casa Națională de Sănătate

Cardul național de sănătate asigură accesul la servicii medicale pe teritoriul României.

• Cardul de sănătate este folosit oriunde pacientul primește un serviciu medical.
• Având card de sănătate, pacientului nu mai trebuie să i se ceară adeverința de angajat sau că este asigurat.
• Cardul de sanatate are și rolul de a stopa fenomenul de fraudare a banilor din sistemul asigurarilor de sanatate.

E un punct cheie al gestionarii fondurilor pentru Sanatate.

Toate sistemele de asigurari din lume sunt supuse fraudării.

Cardul este elementul face legătura dintre ceea ce declară furnizorii și ceea ce primește pacientul.

• Cardul ar avea două componente:
• componenta de accesare a serviciilor, legată de calitatea de asigurat,
• o componentă  legata de informatiile despre starea pacientului, adica dosarul lui medical electronic (DES-deja implement din dec 2021).

Limitarea acestor fraude nu poate fi făcută decât prin mijloace de monitorizare a circuitului banilor și a plății serviciilor. Deducem (FACIAS), de aici (informația se regăsește pe pagina web a CNAS), că aceste costuri se știu. Corect este ca și pacientul să le vadă, să afle, în orice moment, ca la un extras de cont, ce a plătit și cât a cheltuit.

I.1. Informații colectate, în urma discuțiilor avute cu cadre medicale din spitale și pacienți

• Sursă: cadre medicale-chirurgie

Astăzi, în spitale, se întâlnește următoarea practică:

Pacientul se internează la Spitalul A.

DECONT- cheltuieli/pacient

În paralel cu Fișa de externare (care să dă pacientului) de realizează FIȘA Decontului pentru respectivul pacient, care cuprinde toate costurile, pentru fiecare operațiune aplicată, inclusiv regimul hotelier. Toate costurile din Decont  rămân în baza de date a spitalului A, pentru a le deconta la CNAS.

Dacă pacientul va merge apoi la alt spital, B, va merge cu hârtiile de externare și atât. Spitalul B, nu va avea acces la baza de date care îl privește, din Spitalul A.

NOTĂ: Pentru internările cauzate de agresiune sau accidente de mașină, costurile sunt suportate de bolnav care le recuperează de la asigurator, sau, in urma unui process, de la vinovat (dacă nu el e vinovat, însă este treaba instanței).

• Sursă Pacienți:

Menționăm că zilele trecute, în cadrul cercetărilor FACIAS, am identificat un pacient care, la externare, a primit acest DECONT. Rămâne să aflăm dacă predarea acestui decont se face la latitudinea spitalului deoarece, în legislație, nu am identificat o obligativitate legală în acest sens.

I.2. Legislația care reglementează domeniul Obiectivului

• LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71139
• HOTĂRÂRE nr. 900 din 1 septembrie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/141110
• Hotarârea nr. 483/2020 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul național de asigurări sociale de sanatate din titlul IX: “Cardul european și cardul național de asigurări sociale de sanatate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2012 : https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/227130
• Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii din 01.09.2012 :
• ORDIN nr. 98 din 27 februarie 2015 pentru aprobarea procedurii de eliberare, a modalității de suportare a cheltuielilor aferente producerii și distribuției cardului duplicat către asigurat, precum și a modalității de acordare a serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale până la eliberarea sau în cazul refuzului cardului național de asigurări sociale de sănătate: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/166746

II.Acțiuni planificate de FACIAS, pe Obiectiv  (perioada iulie-septembrie)

Acțiunea 1: Solicitare de Informații (implementată- se așteaptă răspunsurile)

• Informații solicitate la nivelul CNAS:

1. Ce legislație reglementează accesul individului la informațiile legate de costurile sistemului de sănătate cu el?
2. Câți asigurați sunt în România?
3. DES (Dosarul Electronic de sănătate) este atașat cardului de sănătate?
4. De ce, la externare, bolnavului i se solicită adeverință că este asigurat, pentru Concediul medical, deși are Card de Sănătate?
5. Câtă vreme, prin Cardul de Sănătate, se înregistrează toate costurile/pacient în sistemul de sănătate public și privat (dacă e în contract cu CNAS), înseamnă că, la nivelul CNAS, în baza CNP (sau a Cardului de sănătate), se vede cât s-a consumat cu fiecare pacient, în viața sa de pacient. Cum poate avea acces pacientul la aceste costuri? Care sunt pașii? Există această posibilitate astăzi?
6. Dacă nu există posibilitatea ca bolnavul să aibă acces facil la lista și sumele cheltuite cu el, cine ar trebui să facă demersurile necesare pentru a fi posibil?
7. Există date, la nivelul CNAS, în ce privește costurile/pacient? Cum putem avea acces la ele?

Care este cea mai mare sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/ an?

Care este cea mai mică sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?

Care este suma medie consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?

• Pentru minori, se pot afla aceste sume (la care să aibă acces facil tutorii lor)?
• Care sunt pașii de urmat în acest moment de un pacient pentru că acesta să aibă cunoștință de cheltuielile suportate de stat în folosul sănătății sale

10. Au fost dispuse sancțiuni împotriva furnizorilor de servicii medicale (cu sau fără contract încheiate cu CNAS) pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la înregistrarea datelor medicale în DES? (dosar electronic de sănătate). În caz afirmativ, câte sancțiuni au fost dispuse până în acest moment?
11. Câți furnizori de servicii medicale și/sau medici își respectă obligația de a introduce date în DES, din totalul medicilor și al furnizorilor de servicii medicale de la nivelul țării?
12. În DES se înrolează doar furnizorii de servicii în contract cu Casa de sănătate?
13. Ar exista posibilitatea înrolării în DES și a serviciilor din mediul privat de sănătate?
14. Astăzi, în spitale, se întâlnește următoarea practică: Pacientul se internează la Spitalul A. În paralel cu Fișa de externare (care se dă pacientului) se realizează FIȘA Decontului pentru cheltuieli/pacient, care cuprinde  toate costurile, pt fiecare operațiune aplicată, inclusiv regimul hotelier. Toate costurile din Decont rămân, însă în baza de date a spitalului A, pt a le deconta la CNAS, la pacient sau într-o bază de date la care să aibă acces, nu sunt înregistrare. Cum se poate rezolva accesul pacientului la costurile care îl privesc? Dacă pacientul va merge apoi la alt spital, B, va merge cu hârtiile de externare și atât. Spitalul B, nu va avea acces la baza de date care îl privește, din Spitalul A.
15. Circulă informații conform cărora, Casa de Sănătate nu are acces total la toate funcțiile aplicației Cardului de Sănătate, deoarece compania care a realizat soluția software și asigură mentenanța a păstrat pentru gestiunea anumitor date, tocmai pentru a păstra CNAS în stare de dependență de serviciile sale. Ce ne puteți spune despre acest subiect?

• Informații solicitate  la nivelul Ministerului Sănătății
• DES (Dosarul Electronic de sănătate) este atașat cardului de sănătate?
• De ce, la externare, bolnavului i se solicită adeverință că este asigurat, pentru Concediul medical, deși are Card de sănătate?
• Câtă vreme, prin Cardul de Sănătate, se înregistrează toate costurile/pacient în sistemul de sănătate public și privat (dacă e în contract cu CNAS sau alte case de sănătate), înseamnă că, la nivelul CNAS, în baza CNP (sau a Cardului de sănătate), se vede că s-a consumat cu fiecare pacient, în viața sa de pacient. Cum poate avea acces pacientul la aceste costuri? Care sunt pașii? Există această posibilitate astăzi?
• Dacă nu există posibilitatea ca bolnavul să aibă acces facil la lista și sumele  cheltuite cu el, cine ar trebui să facă demersurile necesare pentru a fi posibil?
• Există date, la nivelul CNAS, în ce privește costurile/pacient? Cum putem avea acces la ele?
  • Care este cea mai mare sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/ an?
  • Care este cea mai mică sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?
  • Care este suma medie consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?
• Pentru minori, se pot afla aceste sume (la care să aibă acces facil tutorii lor)?
• Care sunt pașii de urmat în acest moment de un pacient pentru că acesta să aibă cunoștință de cheltuielile suportate de stat în folosul sănătății sale
• În DES se înrolează doar furnizorii de servicii în contract cu Casa de sănătate?
• Ar exista posibilitatea înrolării în DES și a serviciilor din mediul privat de sănătate?

• Informații solicitate  la nivelul Comisiilor de sănătate din Parlament (eventual și la nivelul Comisiei de Tehnologia Informației)

1. Câtă vreme, prin Cardul de Sănătate, se înregistrează toate costurile/pacient în sistemul de sănătate public și privat (dacă e în contract cu CNAS), înseamnă că, la nivelul CNAS, în baza CNP (sau a Cardului de sănătate), se vede cât s-a consumat cu fiecare pacient, în viața sa de pacient. Cum poate avea acces pacientul la aceste costuri? Există această posibilitate astăzi?
2. Luați în calcul posibilitatea reglementării accesului pacientului, în baza CNP, la o bază de date (doar cu drept de citire) în care să vadă toate costurile suportate de sistemul  de sănătate (public și privat) în raport cu el?
3. Cine /ce instituție ar avea în sarcină implementarea unei asemenea măsuri benefice nu doar pentru pacienți, dar și pentru furnizarea de date care să stea la baza unor politici publice ăn sănătate, aplicate, acționabile?

Acțiunea II (luna august): Pe pagina de Facebook a FACIAS va fi diseminat un chestionar pentru a vedea câți români ar dori să aibă acces la a vedea costurile suportate de sistemul de sănătate, strict pentru ei, dintotdeauna:

În Îndemnul la acțiune, va fi inserat linkul la care își pot verifica, singuri,  și calitatea de asigurat

III.Beneficii potențiale generate de implementarea Obiectivului

• Sistemul și Pacientul știu exact care a fost costul anual pentru servicii de sănătate, în orice moment
• Pacientul știe, exact, în orice moment, cât a cotizat la sistemul de sănătate și  cât a consumat sistemul medical pentru sănătatea sa.
• Statul poate genera politici publice utile bazate pe date reale, în timp real (costuri per pacient/ per cod boală etc…)
• Statul poate gestiona mai aplicat fondurile în folosul pacientului
• Statul poate identifica măsuri de prevenție (mult mai ieftine decât tratarea afecțiunii, în sine)
• Alte beneficii

IV.CONTEXT: 

Situație la Martie 2019 (EUROSTAT):

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE cu 6 ani sub media UE.

Cheltuielile pentru prevenție sunt reduse, iar accesul la serviciile de prevenție este neuniform (1,8 % din cheltuielile pentru sănătate)

În 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1 029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2 884 EUR  sau 5 % din PIB (comparativ cu media UE de 9,8 %).

Peste trei sferturi din cheltuielile pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice (79,5 % în 2017), în concordanță cu media UE de 79,3 %.

Cea de a doua sursă de venituri, în ordinea importanței, o reprezintă plățile directe, care au însemnat 20,5 % din cheltuielile pentru sănătate în 2017 (secțiunea 5.2). Plățile informale sunt considerate a fi substanțiale, deși nu se cunoaște valoarea lor totală.

Cheltuielile pentru sănătate (ultimele date-2017)- la  minime istorice; sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge.

Plățile directe, în special pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, reprezintă o provocare în privința accesului:

Situație la 2020 (file:///C:/Users/ella.nica/Downloads/Romania-CountryHealthProfile2021.pdf)

Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor

Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenție au a doua cea mai scăzută pondere din UE.

România și-a majorat în mod semnificativ cheltuielile pentru sănătate, dar rămâne una dintre țările UE cu cele mai scăzute cheltuieli destinate sănătății, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB.

Alte surse de informații:

• OECD: State of Health in the EU România Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea
• Comisia Europeană: Profiluri de țară în materie de sănătate
• Eurostat
• State of Health in the EU Romania Country Health Profile 2021