CUPRINS:
1.Legislația în bază căreia funcționează ONG-urile
2.De ce sunt importante ONG-urile?
3.De unde se finanțeaza ONG-urile?
4.De ce cazurile colective sunt prioritare pentru ONG-uri?
5.Cazuri generale în care un ONG ne poate ajuta cel mai adesea, chiar și cu un sfat, o îndrumare
6.Cum alegem ONG-ul către care ne îndreptăm pentru suport?
7.Categorii mari de ONG-uri, în funcție de expertiză, domeniu de activitate și rolul pe care și l-au asumat în societate
8.Cum pot schimba ONG-urile politicile publice care ne influențează viața cotidiană?
Din materialele anterioare ale Ghidului FACIAS, realizat ca suport al dumneavoastră în raport cu instituțiile statului, am aflat:
*Cum ne dăm seama noi, cetățenii, că avem de-a face cu un abuz;
*Criterii minimale pentru a identifica o potențială situație abuzivă;
*Accesul la justiție, asigurat, de legi, prin instanțe judecătorești;
*Cum ne putem face dreptate și fără costuri: PETIȚIA, SESIZAREA și PLÂNGEREA PREALABILĂ.
*Cum cerem informații de interes public, utile pentru interesul nostru de a preîntâmpina/lupta cu un abuz comis de o instituție a statului, în baza Legii 544/2001.
*Apărarea, cu costuri minime, sau chiar gratuit, și în instanță
*Ajutorul public judiciar, dacă nu putem achita anumite taxe de timbru sau expertize
Până la acest moment al Ghidului au fost livrate informații, în limbaj simplificat, despre instrumentele pe care le putem folosi, gratuit, noi cetățenii, în raport cu instituțiile statului, fără a fi nevoie să ajungem în instanță. Este vorba de cazurile individuale în care sunt afectate un individ sau o persoană juridică prin actele administrative individuale. Pentru cazurile colective încă mai avem instrumente la îndemână, despre care vom vorbi, în viitor.
În articolul de față vom vorbi despre cum, în ce momente și în ce măsură ne poate ajuta un ONG, în condițiile în care și aceste organizații se supun aceleiaşi legislații ca și noi. Astfel, vom înțelege ce pot și ce nu pot face ONG-urile, în funcție de motivul pentru care alegem să ne îndreptăm către un ONG sau altul, de ce este important să colaborăm, nu să considerăm că ONG-urile au obligația de a ne sluji, chiar dacă nu au resursele necesare întotdeauna. ONG-urile nu pot rezolva în același timp multiudinea de cerințe din partea noastră, cu atât mai mult cu cât nouă ne este necesar mult timp pentru soluționare. Timpul se măsoară la fel și pentru un ONG, ele dețin doar mai multă expertiză ca noi și știu, în sfera lor de activitate, care sunt cele mai bune soluții pentru o problemă sau alta.
Acest episod al Ghidului practic redă, pe scurt:
*Legislația în bază căreia funcționează ONG-urile
*De ce sunt importante ONG-urile?
*De unde se finanțeaza ONG-urile?
*De ce cazurile colective sunt prioritare pentru ONG-uri?
*Cazuri generale în care un ONG ne poate ajuta cel mai adesea, chiar și cu un sfat, o sugestie
*Cum alegem ONG-ul către care ne îndreptăm pentru suport?
*Categorii mari de ONG-uri, în funcție de expertiză, domeniu de activitate și rolul pe care și l-au asumat în societate
*Cum pot schimba ONG-urile politicile publice care ne influențează viața cotidiană?
1.Legislația în bază căreia funcționează ONG-urile:
⇒Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații
Registrul național al ONG-urilor poate fi accesat, gratuit, pe pagina web a Ministerului Justiției .
2.De ce sunt importante ONG-urile?
Înainte de toate, ONG-urile contribuie la funcționarea democrației prin facilitarea accesului cetățenilor la informații cu privire la modul în care le este condusă țara, prin facilitarea comunicării dintre instituțiile statului și cetățeni și prin oprirea abuzului de putere exercitat de acestea.
Cum realizează acest rol de facilitator al unei democrații?
⇒Ne furnizează informații utile care ne vizează:
- contribuie la educarea noastră, a cetățenilor, în legătură cu activitatea instituțiilor statului și modul în care activitatea unui Guvern poate afecta pe noi
- ne informareză cu privire la modul în care instituțiile publice se folosesc de puterea și influența lor
- ne ajută să ne formăm opinii și să luăm decizii bazate pe toate informațiile relevante pe care le putem obține
⇒Ne ajută să comunicăm mai aplicat cu guvernanții noștri (la nivel local și central) pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm și pentru a ne face dreptate:
- Ne alegem reprezentanții la alegeri; odată ajunși la putere, politicienii iau decizii cu privire la legi, taxe și politici, iar toate acestea ne afectează; ne putem adresa individual celor care iau decizii în numele nostru, însă ONG-urile pot face comunicarea noastră mai eficientă; atunci când mai mulți oameni vorbesc cu o singură voce, sunt mai ușor de auzit și luat în seamă.
- ONG-urile explică decidenților statului punctele de vedere grupurilor de cetățeni pe care îi reprezintă, în funcție de domeniul în care ele activează.
- ONG-urile încearcă să se asigure că decidenții nu-și încalcă promisiunile și angajamentele pe care și le-au asumat sau că nu încalcă legislația ori diverese tratate internaționale
- ONG-urile luptă pentru a se asigura ca instituțiile publice și reprezentanții își respectă obligațiile în raport cu noi, cetățenii
- Atunci când instituțiile statului încalcă legea, mai ales când vicimele sunt colective, ONG-urile pot aduce aceste instituții publice în fața instanțelor judecătorești. În acest fel, ONG-urile se asigură că instituțiile publice nu fac abuz de puterea pe care o au, încălcând norme constituționale sau legale sau convenite la nivel internaţional.
3.De unde se finanțeaza ONG-urile?
În cazul ONG-urilor, vorbim de o combinație de surse din care se finanțează: autofinanțare de cele mai multe ori, donații din partea publicului, din proiecte cu finanțare europeană, dacă proiectele lor sunt utile societății și aprobate, de la organizații internaționale și de la filantropi. Este dificil pentru majoritatea ONG-urilor să supraviețuiască din donații mici, individuale.
4.De ce cazurile colective sunt prioritare pentru ONG-uri?
ONG-urile se supun aceleiasi legislații ca și noi. Ele dețin doar mai multă cunoaștere decât noi, au voluntari care se oferă să lucreze pentru anumite cauze, în interesul nostru, însă, trebuie să înțelegem că ONG-urile nu ne pot rezolva toate problemele, costurile pe care ele le suportă sunt importante, și așa cum sunt pentru noi, resursele lor sunt limitate. Acesta este și motivul pentru care cele mai multe ONG-uri aleg să se ocupe de cazuri colective: au ca scop să rezolve cât mai multe probleme, să slujească cât mai multora dintre noi, cu resursele limitate pe care le au.
În plus, un ONG ne poate da un punct de vedere, un sfat, însă nu va putea lupta pentru fiecare dintre noi, ar fi contraproductiv și ar epuiza rapid puținele resurse pe care reușesc să le aibă. De pildă, un ONG este forțat să aleagă între a rezolva 20 de cazuri individuale sau, de pildă patru cazuri colective, în care, însumat, beneficiarii ar fi câteva mii. Ce am alege noi dacă am fi în postura unui ONG? În plus, aceste ONG-uri, au cheluieli cu angajații, cu facturile, cu spațiile în care funcționează. Un ONG nu poate asigura plata unei armate de avocați pentru sutele de cereri pe care le primește anual. Avocații aplică tarife similare și atunci când reprezintă un ONG, o firmă sau o persoană, exceptând situațiile în care sunt voluntari, însă, asta înseamnă că vor ajuta în măsura în care au o disponibilitate de timp. Dacă noi muncim ca voluntari, atunci clar putem aprecia când, cum și ce poate face un ONG pentru noi și de ce nu poate rezolva orice îi cerem. Nici noi, cetățenii, nu putem.
5.Cazuri generale în care un ONG ne poate ajuta cel mai adesea, chiar și cu un sfat, o sugestie:
Ø când procesele din instanță nu au fost finalizate (un ONG nu poate schimba decizii definitive ale instanțelor, cum nici noi nu putem)
Ø când costurile nu sunt foarte mari în raport cu beneficiul, desi, pentru noi, individual, problema noastră este foarte importantă, însă, așa cum spuneam mai sus, un ONG responsabil, prioritizează adecvat cauzele îm care se implică
Ø când nu știm ce avem de făcut, de unde să ne luăm informațiile, cui să ne adresăm, ce așteptări să avem
Ø când avem situații cu victime colective
Ø când ne sunt încălcate drepturile și putem dovedi acest lucru, deoarece un ONG nu deține resursele necesare pentru a face cercetări pentru fiecare caz în parte și nici suficiente resurse pentru avocați
6.Cum alegem ONG-ul către care ne îndreptăm pentru suport?
Ministerul Justiției ne poate oferi informații despre ONG-urile din România. Există un registru al ONG-urilor pe care îl accesăm gratuit aici: http://www.just.ro/registrul-national-ong/. Din tabelele pe care le găsim aici, putem afla care este scopul ONG-urilor și, astfel, în ce tip de probleme se implică. Tot aici putem afla în ce zone geografice activează.
Apoi, mai toate ONG-urile, mai ales cele cu activitate susținută, spun pe pagina lor web cu ce se ocupă. Atunci când solicităm suport de la un ONG, este necesar să ne asigurăm că îi furnizăm informațiile necesare în baza cărora poate emite o opinie, un sfat, o sugestie, raportat la problema noastră.
Categorii mari de ONG-uri, în funcție de expertiză, domeniu de activitate și rolul pe care și l-au asumat în societate:
A) Rolul de “Watchdog” (paznic)
Uneori autorităţile statului deviază de la rolul lor de protejare a intereselor cetăţenilor. ONG-urile au un rol critic pentru a semnala derapajele in mod public, pentru a mobiliza cetăţenii pentru soluționarea problemei și pentru a trage de mânecă autoritățile statului atunci când nu își fac treaba.
Este important ca ONG-urile sa fie puternice, independente politic ori comercial, să fie capabile sa monitorizeze constant activitatea autorităţilor publice. Aria de acţiune poate fi foarte vastă, de la încălcări ale legii pana la adoptarea unor decizii care limitează sau pun în pericol drepturile cetăţenilor. In România, din păcate, capacitatea acestor ONG-uri este in general redusa in acest moment. FACIAS se încadrează la această categorie și la cea de mai jos.
B) Advocacy si expertiza pentru politici publice
Lucrând direct cu cetățenii și comunitățile, ONG-urile ajung să fie, deseori, cele mai abilitate entități care vorbesc in numele celor pe care ii reprezintă prin sfera lor de activitate. Cei care lucrează in aceste ONG-uri, în timp, ajung să acumuleze expertiza necesară și utilă, pe care o folosesc pentru schimbarea de politici publice, în slujba cetățenilor.
7.Cum pot schimba ONG-urile politicile publice care ne influențează viața cotidiană?
Sunt două modalități principale prin care ONG-urile pot influenta politicile publice:
1. Când sunt consultate real de către autorităţile publice centrale sau locale, fapt destul de rar, situații în care ONG-urile prezintă opiniile experţilor sau rapoartele/studiile realizate de-a lungul timpului pe un subiect sau altul.
2. Prin advocacy- când ONG-urile îşi propun în mod direct sa schimbe ceva, o politică publică, cel mai adesea sau o lege; depun eforturi intense, justificate şi transparente, in acest sens pe lângă autorităţile competente. In aceste situații, in general, este necesara o coaliţie formata din mai multe ONG-uri pentru a avea succes in acest demers, așa cum se întâmplă și în cazul nostru, individual: dacă suntem mai mulți, avem șanse mai mari.
ONG-urile pot influența politici publice, în funcție de sfera lor de expertiză. Deseori, se încearcă discreditarea ONG-urilor, tocmai pentru că ajung o voce importantă în slujba cetățenilor, prin prisma membrilor, expertizei și experienței. ONG-urile reprezintă entitățile cele mai conectate la realitatea noastră de zi cu, motiv pentru care ajung în măsura sa ofere soluţii practice la problemele cu care ne confruntăm.
În acelaşi timp, este important sa înţelegem ca fiecare ONG are expertiza doar in sfera sa de activitate, motiv pentru care devine foarte importanta colaborarea (parteneriatul) intre ONG-uri, fenomen încă în faza incipientă în România.