Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

În cadrul proiectului ”Nicio condamnare fără probe”, FACIAS a realizat o radiografie a celor mai importante cazuri de abuzuri judiciare din ultimii 10 ani, care au avut loc în România.

În ultimul deceniu, am asistat neputincioși la numeroase tragedii umane, cauzate de o justiție timorată sau aservită binomului SRI-DNA, pentru care protocoalele secrete au fost mai presus de litera legii, iar protejarea propriilor interese ale unor magistrați aflați în ”câmpul tactic” a primat principiul aflării adevărului.

Mii de persoane au fost târâte în cătușe prin fața camerelor de televiziune, iar prezumția de nevinovăție le-a fost flagrant încălcată prin comunicatele parchetelor și a informațiilor furnizate ”pe surse” presei de casă, pentru că, într-un final, după ani lungi de procese, celor care au avut șansa să nu intre pe ”culoar” și să fie achitați, să li se refuze dreptul la despăgubiri sau acestea să fie modice. Parte dintre acuzați n-au mai apucat să trăiască finalul procesului iar mulți alți inculpați au suferit condamnări nedrepte, în lipsa unor probe certe, directe de vinovăție sau, mai grav, pe baza unor probe nelegale sau obținute nelegal.

Ani la rând activitatea justiției penale din România a fost dominată de ”perzumția de vinovăție”, cei acuzați fiind deseori puși în situația de a dovedi nevinovăția, inversându-se sarcina probei. Prezumția de nevinovăție a fost tratată multă vreme ca un ”moft” inspirat de filmele americane, iar drepturile și libertățile justițiabililor au fost privite de autoritățile naționale ca fiind o chestiune ornamentală, de aranjament instituțional, discuția despre drepturi fiind considerată de cele mai multe ori un ”lux teoretic”.

În ultima perioadă, justiția română pare a-și fi găsit direcția bună, însă oricând sunt posibilite derapaje cauzate de lipsa de experiență sau profesionalism a magistraților, precum și de o legislație inadecvată, care permite abordarea în mod simplist a standardului probator necesar pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție de care beneficiază persoanele acuzate.

FACIAS își reafirmă angajamentul față de promovarea unui stat de drept solid, unde fiecare cetățean este protejat și nicio condamnare nu ar trebui pronunțată fără probe.

Cuprins

Capitolul I.
Importanţa probei în procesul penal. Regimul probelor în Codul de procedură penală 11
I.1. Consideraţii generale 11
I.2. Proba şi mijloacele de probă 12
I.3. Obiectul probaţiunii 17
I.4. Sarcina probei 19
I.5. Prezumţia de nevinovăţie – garanţie procedurală în materia probei 20
I.6. Administrarea probelor 23
I.7. Aprecierea probelor 27
Capitolul II.
Principiul legalităţii şi loialităţii procesuale în administrarea probelor. Supravegherea respectării loialităţii în cadrul procesului penal 32
II.1. Principiul legalităţii 32
II.2. Principiul loialităţii procesuale în administrarea probelor 35
II.3. Supravegherea respectării loialităţii în cadrul procesului penal 39
Capitolul III.
Probe obţinute în mod nelegal sau neloial administrate, excluderea probelor 52
Capitolul IV.
Prezumţia de nevinovăţie versus spectacolul cătuşelor. Privarea de libertate aplicată excesiv 55
IV.1. Consideraţii generale 55
IV.2. Prezumţia de nevinovăţie şi regula in dubio pro reo 59
IV.3. Privarea de libertate aplicată excesiv 68
Capitolul V.
Protocoalele parchetelor şi instanţelor cu SRI: nelegalitate şi consecinţe 71
Capitolul VI.
Aprecierea probelor şi standardul probei prin raportare la prezumţia de nevinovăţie şi sarcina probei 79
Capitolul VII.
Despre denunţ şi tipuri de denunţători. Constrângerea – o modalitate nedemocratică şi nelegală. Dubla calitate de denunţător şi martor. Martorii anonimi 86
VII.1. Despre denunţ şi tipuri de denunţători. Constrângerea – o modalitate nedemocratică şi nelegală. Dubla calitate de denunţător şi martor. 86
VII.2. Despre martorii anonimi 92
Capitolul VIII.
Politica penală din ţările europene şi SUA în materia excluderii probelor şi a standardului de probă. Excluderea probelor în dreptul comparat. Invalidarea mijloacelor de probă obţinute nelegal în common law 94
VIII.1. Despre excluderea probelor în dreptul comparat 94
VIII.2. Aprecierea probelor în dreptul comparat 100
VIII.2.1. Principiul beyond any reasonable doubt în sistemul common law din SUA 100
VIII.2.2. Juraţii 101
VIII.2.3. Sarcina probei 102
VIII.2.4. Prezumţia de nevinovăţie 102
VIII.2.5. Standardele probei 103
VIII.2.6. Definirea conceptului dincolo de orice îndoială rezonabilă 103
VIII.2.7. Standardul probei în Regatul Unit al Marii Britanii 104
VIII.2.8. Standardul probei în Canada 105
VIII.2.9. Standardul probei în dreptul continental 105
Capitolul IX.
Repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin eroarea judiciară în procesele penale. Obligarea statului român la plata unor sume compensatorii. Stadiul actual al legislaţiei şi evoluţia jurisprudenţei 106
Capitolul X.
Grevarea bugetului de stat, în cazul achitărilor, cu cheltuielile judiciare avansate de stat pe parcursul desfăşurării procesului penal, precum şi cu cheltuielile de judecată efectuate de inculpaţii achitaţi care au solicitat şi obţinut obligarea statului la plata acestora. Evoluţia jurisprudenţei 118
PARTEA a II a – JURISPRUDENŢĂ 123

© 2022 — FACIAS Toate drepturile sunt rezervate.