Întrebări în baza Legilor 544 și 52 Pacient român – legi juste și transparență maximă

Obiectiv: card sănatate – acces facil la lista costuri

• Informații solicitate la nivelul CNAS:

1. Ce legislație reglementează accesul individului la informațiile legate de costurile sistemului de sănătate cu el?
2. Câți asigurați sunt în România?
3. DES (Dosarul Electronic de sănătate) este atașat cardului de sănătate?
4. De ce, la externare, bolnavului i se solicită adeverință că este asigurat, pentru Concediul medical, deși are Card de Sănătate?
5. Câtă vreme, prin Cardul de Sănătate, se înregistrează toate costurile/pacient în sistemul de sănătate public și privat (dacă e în contract cu CNAS), înseamnă că, la nivelul CNAS, în baza CNP (sau a Cardului de sănătate), se vede cât s-a consumat cu fiecare pacient, în viața sa de pacient. Cum poate avea acces pacientul la aceste costuri? Care sunt pașii? Există această posibilitate astăzi?
6. Dacă nu există posibilitatea ca bolnavul să aibă acces facil la lista și sumele cheltuite cu el, cine ar trebui să facă demersurile necesare pentru a fi posibil?
7. Există date, la nivelul CNAS, în ce privește costurile/pacient? Cum putem avea acces la ele?
8. Care este cea mai mare sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/ an?
9. Care este cea mai mică sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?
10. Care este suma medie consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?
11. Pentru minori, se pot afla aceste sume (la care să aibă acces facil tutorii lor)?
12. Care sunt pașii de urmat în acest moment de un pacient pentru că acesta să aibă cunoștință de cheltuielile suportate de stat în folosul sănătății sale?
13. Au fost dispuse sancțiuni împotriva furnizorilor de servicii medicale (cu sau fără contract încheiate cu CNAS) pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la înregistrarea datelor medicale în DES? (dosar electronic de sănătate). În caz afirmativ, câte sancțiuni au fost dispuse până în acest moment?
14. Câți furnizori de servicii medicale și/sau medici își respectă obligația de a introduce date în DES, din totalul medicilor și al furnizorilor de servicii medicale de la nivelul țării?
15. În DES se înrolează doar furnizorii de servicii în contract cu Casa de sănătate?
16. Ar exista posibilitatea înrolării în DES și a serviciilor din mediul privat de sănătate?
17. Astăzi, în spitale, se întâlnește următoarea practică: Pacientul se internează la Spitalul A. În paralel cu Fișa de externare (care se dă pacientului) se realizează FIȘA Decontului pentru cheltuieli/pacient, care cuprinde  toate costurile, pentru fiecare operațiune aplicată, inclusiv regimul hotelier. Toate costurile din Decont  rămân, însă în baza de date a spitalului A, pentru a le deconta la CNAS, la pacient sau într-o bază de date la care să aibă acces, nu sunt înregistrare. Cum se poate rezolva accesul pacientului la costurile care îl privesc? Dacă pacientul va merge apoi la alt spital, B, va merge cu hârtiile de externare și atât. Spitalul B, nu va avea acces la baza de date care îl privește, din Spitalul A.
18. Circulă informații conform cărora, Casa de Sănătate nu are acces total la toate funcțiile aplicației Cardului de Sănătate, deoarece compania care a realizat soluția software și asigură mentenanța a păstrat pentru gestiunea anumitor date, tocmai pentru a păstra CNAS în stare de dependență de serviciile sale. Ce ne puteți spune despre acest subiect?

1. Informații solicitate  la nivelul Ministerului Sănătății
2. DES (Dosarul Electronic de sănătate) este atașat cardului de sănătate?
3. De ce, la externare, bolnavului i se solicită adeverință că este asigurat, pentru Concediul medical, deși are Card de sănătate?
4. Câtă vreme, prin Cardul de Sănătate, se înregistrează toate costurile/pacient în sistemul de sănătate public și privat (dacă e în contract cu CNAS sau alte case de sănătate), înseamnă că, la nivelul CNAS, în baza CNP (sau a Cardului de sănătate), se vede că s-a consumat cu fiecare pacient, în viața sa de pacient. Cum poate avea acces pacientul la aceste costuri? Care sunt pașii? Există această posibilitate astăzi?
5. Dacă nu există posibilitatea ca bolnavul să aibă acces facil la lista și sumele  cheltuite cu el, cine ar trebui să facă demersurile necesare pentru a fi posibil?
6. Există date, la nivelul CNAS, în ce privește costurile/pacient? Cum putem avea acces la ele?
   1. Care este cea mai mare sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/ an?
   1. Care este cea mai mică sumă consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?
   1. Care este suma medie consumată/pacient, în întreaga sa viață/an?
7. Pentru minori, se pot afla aceste sume (la care să aibă acces facil tutorii lor)?
8. Care sunt pașii de urmat în acest moment de un pacient pentru că acesta să aibă cunoștință de cheltuielile suportate de stat în folosul sanatatii sale
9. În DES se înrolează doar furnizorii de servicii în contract cu Casa de sănătate?
10. Ar exista posibilitatea înrolării în DES și a serviciilor din mediul privat de sănătate?

• Informații solicitate  la nivelul Comisiilor de sănătate din Parlament (eventual și la nivelul Comisiei de Tehnologia Informației)

1. Câtă vreme, prin Cardul de Sănătate, se înregistrează toate costurile/pacient în sistemul de sănătate public și privat (dacă e în contract cu CNAS), înseamnă că, la nivelul CNAS, în baza CNP (sau a Cardului de sănătate), se vede cât s-a consumat cu fiecare pacient, în viața sa de pacient. Cum poate avea acces pacientul la aceste costuri? Există această posibilitate astăzi?
2. Luați în calcul posibilitatea reglementării accesului pacientului, în baza CNP, la o bază de date (doar cu drept de citire) în care să vadă toate costurile suportate de sistemul  de sănătate (public și privat) în raport cu el?
3. Cine/ce instituție ar avea în sarcină implementarea unei asemenea măsuri benefice nu doar pentru pacienți, dar și pentru furnizarea de date care să stea la baza unor politici publice în sănătate, aplicate, acționabile?

Obiectiv: înregistrare video intervenții chirurgical

• Informații solicitate  la nivelul Comisiei Europene:
• Către Comisia Europeană,

Comisia Sănătate și siguranță alimentară – COMISAR Stella Kyriakides

• Către Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital,- DIRECTOR: Marina Zanchi

1. Există Legislație care să impună înregistrarea video, în sălile de operații, a intervențiilor chirurgicale în vreun stat european, date fiind avantajele unei asemenea practici?
2. Există în plan adoptarea unei norme legale, la nivel european care să permită și impună (evident, cu respectarea normelor GDPR)?
3. Din de fonduri ar putea statele europene să finanțeze asemenea programe pentru spitale (în prezent, doar dacă medicul dorește, și doar pe aparatura laparoscop, dotată cu memorie, se fac, sporadic, înregistrări video ale intervențiilor, în anumite spitale, la inițiativa lor).
4. Există studii științifice, în lume, care  relevă avantajele generate de o astfel de practică: la nivel didactic/ la nivelul informării aplicate a pacientului/pentru intervenția în cazul unor erori chirurgicale/în cazuri de malpraxis. În  UE este luată în calcul practică generalizată, eventual impusă prin norme legale, a înregistrării video a intervențiilor chirurgicale?
5. Există statistici  privind numărul de decese cauzate de erori chirurgicale? Cum le putem accesa?

• Informații solicitate  la nivelul Ministerului Sănătății

1. Există legi/norme legale care să impună înregistrarea video, în sălile de operații, a intervențiilor chirurgicale în vreun stat european, date fiind avantajele unei asemenea practici?
2. Există, la nivelul Ministerului Sănătății informații privind numărul sălilor de operații din toate spitalele? Dar o situație privind adoptarea practicii de înregistrare a intervențiilor chirurgicale? În câte săli se practică? Câți medici? În câte spitale se înregistrează intervențiile chirurgicale, în România? Dacă dă, vă rugăm să ne asigurați accesul la astfel de date. Dacă nu, luați în calcul gestionarea unor astfel de informații și diseminarea lor în spațiul public?
3. Cine ar finanța aplicarea generalizată/investițiile? Din de fonduri ar putea România să finanțeze asemenea programe pentru spitale (în prezent, doar dacă medicul dorește, și doar pe aparatura laparoscop, dotată cu memorie, se fac, sporadic, înregistrări video ale intervențiilor, în anumite spitale, la inițiativa lor?
4. Ce lege ar trebui completată/modificată pentru  utilizarea generalizată a unei asemenea practici?
5. Există statistici  privind numărul de decese cauzate de erori chirurgicale? Dar de procese  de malpraxis pe acest subiect? Cum le putem accesa?

• Informații solicitate la nivelul Comisiilor Sănătate  din Parlament și Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (întrebările 6-8 vizează doar comisiile de Sănătate)

1. Există legi/norme legale care să impună înregistrarea video, în sălile de operații, a intervențiilor chirurgicale în vreun stat european, date fiind avantajele unei asemenea practici?
2. Dacă nu există asemenea norme legale, există un plan in acest sens, la nivel național
3. În cate spitale se înregistrează intervențiile chirurgicale, în România
4. Ce lege ar trebui completată/modificată pentru  utilizarea generalizată a unei asemenea practici? Sunt dispuși decidenții să identifice soluții viabile (cu respectarea GDRP)?
5. Cine ar finanța aplicarea generalizată/investițiile? Din de fonduri ar putea România să finanțeze asemenea programe pentru spitale (în prezent, doar dacă medicul dorește, și doar pe aparatura laparoscop, dotată cu memorie, se fac, sporadic, înregistrări video ale intervențiilor, în anumite spitale, la inițiativa lor?

6. Există statistici  privind numărul de decese cauzate de erori chirurgicale? Dar de procese  de malpraxis pe acest subiect? Cum le putem accesa
7. Există statistici  privind numărul de decese cauzate de erori chirurgicale?
8. Lista statelor în care există legislație privind înregistrarea intervențiilor chirurgicale

OBIECTIV: acces imediat la Întregul dosar medical:

• Informații solicitate  la nivelul CNAS

1. Câte dosare electronice sunt înregistrate acum?
2. In DES, se pot încărca și date anterioare deschiderii acestuia?
3. De ce în spitale, încă se lucrează fără DES, tot pe hârtiile aduse de pacienți, atunci când este nevoie de istoricul medical?
4. Orice furnizor de servicii medicale (privat și public) vă trimite datele în sistemul DES?
5. Ce concluzii există, la jumătate de an de la  relansarea DES, pentru Politici publice?
6. În DES se înrolează doar furnizorii de servicii în contract cu Casa de sănătate?
7. Ar exista posibilitatea înrolării în DES și a serviciilor din mediul privat de sănătate?
8. Astăzi, desi avem DESI, în spitale, se întâlnește următoarea practică: Pacientul se internează la Spitalul A. La internare, pacientului I se face anamneza. Personalul spitalului A, are acces doar la date din baza sa de date, nu poate vedea ce a făcut pacientul în alte spitale (B,C,D…). Pacientului I se cere să vină cu hârtiile pe care le are de la alte internari, de la alți medici. La internare și la externare, dar și pe parcurs, cadrele medicale consumă cca 30-40% din timp pt hârtii și birocrație, în loc să aloce tot timpul îngrijirii/tratării bolnavului. La externare, bolnavului I se livrează Fișa de externare care spune: bolnavul s-a prezentat la spital pentru…cu simptomele…..I s-a administrat/făcut….x, y, z operațiuni/ La externare starea este…….. și se fac recomandări . Când estimați că DESI va fi, realmente, funcțional și util, în raport cu scopul său?
9. Care sunt pașii de urmat în acest moment de un pacient pentru că acesta să aibă cunoștință de cheltuielile suportate de stat în folosul sănătății sale?

10. Au fost dispuse sancțiuni împotriva furnizorilor de servicii medicale (cu sau fără contracte încheiate cu CNAS) pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la înregistrarea datelor medicale în DES? (dosar electronic de sănătate). În caz afirmativ, câte sancțiuni au fost dispuse până în acest moment?
11. Câți furnizori de servicii medicale și/sau medici își respectă obligația de a introduce date în DES, din totalul medicilor și al furnizorilor de servicii medicale de la nivelul țării?
12. În DES se înrolează doar furnizorii de servicii în contract cu Casa de sănătate?
13. Ar exista posibilitatea înrolării în DES și a serviciilor din mediul privat de sănătate?
14. Ce legislație reglementează accesul individului la dosarul medical (vă rugăm să ne indicați  normele legale de care știți)?

• Informații solicitate la nivelul Ministerului Sănătății:

1.Deși Dosarul Electronic de Sănătate, de pe pagina web a  CNAS este activ, ca aplicație. Foarte mulți pacienți semnalează faptul că lor nu li s-a activat Dosarul. în practică, din varii motive, medicii nu ne activează dosarul: softul lor nu comunică/ nu este compatibil cu cel al CNAS/ nu știu că există acest DESI și ce face el, desi îi privește direct, pe ei și pe noi.

Ce știți de această situație și cum/ cand se va rezolva? Ce măsuri se iau pentru ca Prevederile din lege să fie și utilizate (accesul in timp real la propriul dosar medical)?

Ce putem face noi, pacienții să grabim lucrurile? Când am solicitat activarea DESI, nu s-au dat raspunsuri cu argumentele de mai sus.

2. Sunt pacienți și cadre medicale care spun, legat de accesul pacientului la Foaia de observație (cea din spital, pe perioada internării), că bolnavul are acces la Foaia sa de observația, doar prin decizie judecătorească, ceea ce consideră absurd).

Avem legi care spun că pacientul are acces la Foaia de observație, fără a specifica această condiție (LEGE nr. 95 / 2006, art Articolul 346^6 și LEGE nr. 46 /2003 privind drepturilor pacientului-Art 24).

Care este realitatea? Are sau nu nevoie pacientul sau aparținătorul de hotărâre judecătorească pentru a avea acces la Foaia de observație? Există posibilitatea să avem acces la această foaie de observație în timp real (uneori, poate este nevoie de a doua opinie și ne-ar ajuta).

3. Astăzi, în spitale, se întâlnește următoarea practică:

• Dosarul Medical:

Pacientul se internează la Spitalul A. La internare, pacientului i se face anamneza (investigații).

Personalul spitalului A are acces doar la date din baza sa de date, nu poate vedea ce a făcut pacientul în alte spitale (B,C,D…).

Pacientului i se cere să vină cu hârtiile pe care le are de la alte internare, de la alți medici

La internare și la externare, dar și pe parcurs, cadrele medicale consumă cca 30-40% din timp pentru hârtii și birocrație, în loc să aloce tot timpul îngrijirii/tratării bolnavului.

La externare, bolnavului i se livrează Fișa de externare care spune: bolnavul s-a prezentat la spital pentru…cu simptomele…..I s-a administrat/făcut….x, y, z operațiuni/ La externare starea este…….. și se fac recomandări

DECONT – cheltuieli/pacient – rămâne doar la spital, bolnavul nu are acces la el (FACIAS a întâlnit o singură excepție, zilele trecute, în cadrul cercetărilor)

• Foaia de observație (se deschide la internare)

La ea au acces doar medicii, cadrele medicale implicate în îngrijirea medical a pacientului și medical/medicii solicitați pentru interconsulturi.

Pacientul nu are acces la Foaia de observație, decât prin decizie judecătorească.

Departamentele de statistică din spitale, preiau foile de observație și le introduce, pe coduri, în baza de date.

Nu stim dacă este o practică, dar, am intalnit spitale care nu au legată Statistica de internet, pentru a nu exista riscul virusării și a securiza informațiile.

Foile de observație sunt păstrate și în arhiva spitalului, mulți ani.

În fișa de externare, pacientului I se trec toate tratamentele, investigațiile, analizele, intervențiile.

Nu stim dacă este o practică, dar, am intalnit spitale care nu au legată Statistica de internet, pentru a nu exista riscul virusării și a securiza informațiile.

V-am ruga să ne lămuriți, pentru ca, la rândul nostru să le transmitem informații sau sfaturi utile, realiste pacienților care ne solicită suportul. Dumneavoastră aveți toate datele și experții care cunosc ce de întâmplă exact.

Și, de asemenea, vă rugăm să ne spuneți dacă această practică, pe cele două subiecte (acces la dosar medical și Foaia de Observație) este sau nu în regulă și ce avem de făcut?

4. De ce nu toate spitalele eliberează Decont la externare, ci doar cabinetele și clinicile înființate pe legea OG 124/1998?

Decontul de cheltuieli pentru serviciile medicale ambulatorii se eliberează, obligatori (ORDIN nr. 1.100/2015 al ministrului Sănătății), din 2006, pentru serviciile medicale acordate de medicii de specialitate din cabinete medicale organizate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998

Obiectiv: monitorizarea continuĂ, transparentă și diminuarea infecțiilor intraspitalicești

• Informații solicitate  la nivelul Ministerului Sănătății

1. Ce legislație reglementează monitorizarea continua, transparentă și diminuarea infecțiilor intraspitalicești ( noi știm de Legea nr. 3 din 8 ianuarie 2021 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/235999 , de  Ordinul de aici http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/1230-ordinul-nr-1101-2016-privind-aprobarea-normelor-de-supraveghere-prevenire-si-limitare-a-infectiilor-asociate-asistentei-medicale-in-unitatile-sanitare/file Și de  Ordinul nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare . https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182388 și https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/182387 )
2. De ce nu a fost înființat încă CNPLIAAM? Când se va înființa?
3. Dețineți o situație cu spitalele din România care au sau nu epidemiolog?
4. Câte spitale din România nu au epidemiolog?
5. Ce instrumente au la îndemână, pentru identificarea și raportarea infecțiilor nosocomiale spitalele fără epidemiolog?
6. Există o statistică anuală, o bază de date cu raportări ale infecțiilor nosocomiale făcute de spitale? Cum avem acces la ea? Dacă nu există, cine are în sarcină să o realizeze?
7. Legislația prevede obligativitatea raportărilor infecțiilor nosocomiale? Care sunt măsurile  pentru cei care nu fac raportările/ nu le fac real? Cine aplică sancțiuni și care sunt acestea?Există o situație centralizată cu sancțiunile aplicate?
8. Cunoașteți motivele pentru care nu se fac aceste raportări ori se fac superficial? Vă rugăm să ne furnizați aceste motive, dacă le cunoașteți.
9. Există statistici, situații care să arate rata deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești în România? Care este periodicitatea cu care se realizează? Cine le realizează? Cum putem avea acces la ele?
10. Cum pot ști/afla transparent pacienții care merg într-un spital, ce infecții nosocomiale sunt în acel spital?
11. Ce pași are de urmat un pacient aflat în situația de a fi infectat cu IAAM? Analizele sunt realizate doar în spital sau se pot face și individual? Cui se adresează acest pacient sau aparținătorii (dacă, din nefericire, este vorba de vreun deces)?
12. Cum pot fi sancționate cazurile de neraportări sau raportări incomplete ale infecțiilor nosocomiale, având în vedere că Legea 3 prevede că sancționarea acestor cazuri se face potrivit normelor metodologice pentru aplicarea acestei legi, care nu au fost încă emise?
13. De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
14. De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
15. Care este totalul despăgubirilor plătite de statul român pentru persoanele care au suferit de pe urma infecțiilor intraspitalicești în ultimii cinci ani?
16. Ce măsuri de prevenire și limitare a propus INSP către Ministerul Sănătății, potrivit obligațiilor sale legale?
17. Cum a colaborat MS până acum, potrivit legii, cu ECDC și OMS pentru a asigura transpunerea recomandărilor europene și globale privind infecțiile nosocomiale?

• Informații solicitate de  la Societatea Romana de Epidemiologie:

1. Dețineți o situație cu spitalele din România care au și care nu au epidemiolog?
2. Câte spitale din România nu au epidemiolog?

1. Informații solicitate de  la  INSTITUTUL NAȚIONAL DE SANATATE PUBLICA:
2. Există statistici anuale, o bază de date cu raportări ale infecțiilor nosocomiale făcute de spitale? Care este periodicitatea cu care se realizează? Cine le realizează? Cum putem avea acces la ele?
3. Cate spitale fac aceste raportări și câte nu?
4. Cunoașteți motivele pentru care nu se fac aceste raportări ori se fac superficial? Vă rugăm să ne furnizați aceste motive, dacă le cunoașteți.
5. Exista statistici, situații care să arate rata deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești în România? Cum putem avea acces la ele?
6. Cum pot ști/afla transparent pacienții care merg într-un spital, ce infecții nosocomiale sunt în acel spital?
7. Ce pași are de urmat un pacient aflat în situația de a fi infectat cu IAAM? Analizele sunt realizate doar în spital sau se pot face și individual? Cui se adresează acest pacient sau aparținătorii (dacă, din nefericire, este vorba de vreun deces)?
8. Cum pot fi sancționate cazurile de neraportări sau raportări incomplete ale infecțiilor nosocomiale, având în vedere că Legea 3 prevede că sancționarea acestor cazuri se face potrivit normelor metodologice pentru aplicarea acestei legi, care nu au fost încă emise?
9. De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
10. Ce măsuri de prevenire și limitare a propus INSP către Ministerul Sănătății, potrivit obligațiilor sale legale?

• Informații solicitate de  la ANMCS–

1. Există o statistică anuală, o bază de date cu raportări ale infecțiilor nosocomiale făcute de spitale?
2. Câte spitale fac aceste raportări și câte nu?
3. Cunoașteți motivele pentru care nu se fac aceste raportări ori se fac superficial? Vă rugăm să ne furnizați aceste motive, dacă le cunoașteți.
4. Exista statistici, situații care să arate rata deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești în România? Care este periodicitatea cu care se realizează? Cine le realizează? Cum putem avea acces la ele?
5. Câte spitale din România nu au epidemiolog?
6. Legislația prevede obligativitatea raportărilor infecțiilor nosocomiale? Care sunt măsurile  pentru cei care nu fac raportările/ nu le fac real? Cine aplică sancțiuni și care sunt acestea?
7. De câte ori fost adus statul român în instanță în ultimii cinci ani pentru cazuri de pacienți care au suferit infecții nosocomiale?
8. Care este totalul despăgubirilor plătite de statul român pentru persoanele care au suferit de pe urma infecțiilor intraspitalicești în ultimii cinci ani?

Obiectiv: toate legile ce privesc pacienții au norme metodologice în timpul specificat în lege

• Informații solicitate de la Consiliul Legislativ (la acest moment aceasta este instituția care ar putea avea primele răspunsuri….

(Date contact Consiliul legislativ: http://www.clr.ro/ ):

1. Legile fără norme metodologice se pot aplica? Dacă da, care sunt criteriile?
2. Ce se întâmplă când un minister (instituția care are in sarcină realizarea și publicarea normelor metodologice de aplicare a unei legi) nu realizează normele în termenul prevăzut în legi (30 zile) de la publicarea legii?
3. Care sunt metodele prin care cei interesați de aplicarea legii, pentru care nu s-au publicat normele de aplicare pot face demersuri pentru realizarea Normelor?
4. Care ar fi soluțiile pentru aplicarea unor legi, dacă ele nu au norme metodologice?
5. Cine/ ce instituție este abilitată să gestioneze /verifice respectarea termenelor în ce privește realizarea și publicarea normelor de aplicare pentru legile care prevăd acest lucru?
6. Există un mecanism de monitorizare în acest sens? Dacă da, care este acesta? Cine îl gestionează?
7. Ce posibilități are un cetățean care primește următorul răspuns:”Legea este în vigoare, dar nu o putem aplica pentru că nu avem normele”? Există situații în care avem legi fără norme de aplicare ce depășesc unul-doi ani, desi, norma este de 30 zile.
8. Există undeva o situație la zi cu toate legile fără norme metodologice lucrate în termenul prevăzut în textele legilor? Dacă da, cum putem avea acces la ea?

• Informații solicitate  la nivelul Ministerului Sănătății

1. Ministerul Sănătății are obligația legală de a realiza Normele metodologice pentru legile din domeniul sănătății. Căte (și care) legi care privesc pacienții, sistemul de sănătate (ex: lege ref diabet) sunt fără norme de aplicare, deși ele prevăd acest lucru?
2. În cazul căror legi (pentru care s-a prevăzut realizare de norme metodologice de aplicare) s-a depășit termenul de realizare a normelor metodologice necesare?
3. Ne puteți furniza o situație din care să putem afla exact legile (cele în sarcina Ministerului Sănătății) pentru care încă nu s-au realizat normele metodologice și un calendar pentru realizarea acestora, mai ales pentru cele cu termen depășit?
4. Ce posibilități au cetățenii care sunt vizați de o lege, dar ea nu are norme de aplicare și li se spune că se va aplica atunci când vor exista și normele?