Cuprins:

Introducere și Advocacy – etape mari, simplificate

I. Analiza/harta intereselor – Resurse

II. Analiza/harta intereselor – Ce câștigă și ce pierd părțile interesate dacă ne susțin sau nu

III. Rezumarea celor rezolvate, fără costuri financiare  

  Introducere și Advocacy – etape mari, simplificate

Ghidul oferă instrumente practice. Toate episoadele Ghidului, de până acum, le avem la: https://www.facias.ro/proiecte-2/. Vom relua datele din introducere în fiecare episod al Ghidului, pentru a ne fi mai ușor să legăm informațiile între ele, unitar.

Situația ipotetică^[1] de abuz comis de o instituție a statului, cu victime colective:

Situație ipotetică:

Primăria din comună X a decis să nu mai acorde burse celor cca. 600 de elevi de clasele I-XII.

Există Legea educației naționale nr.1 din 5 ianuarie 2011, actualizată, care spune clar că elevii au dreptul la bursă. În concluzie, în această situație ipotetică, am putea vorbi de un abuz colectiv comis de o instituție a statului.

Abuzul statului:

Primăria este o instituție a statului. Elevii au dreptul, prin lege, la burse. Instituția statului încalcă un drept, asigurat prin lege, al unei comunități (comunitatea elevilor).

Am identificat cele trei probleme pe care le considerăm cele mai importante de rezolvat:

• • copiilor li s-au tăiat toate bursele – sociale și de merit;
  • în localitate sunt mai mulți părinți plecați la muncă sezonieră afară, iar copiii lor sunt lăsați în grija rudelor;
  • avem un abandon școlar de 5% (din toți copiii care au intrat în clasa I, doar 95% termină și liceul);

Note:

• Pentru că noi ne ocupăm, în cadrul acestui proiect, de metode de contracarare a abuzurilor comise de instituţiile statului, este nevoie să știm, de exemplu, care din situaţiile de mai sus au la bază un astfel de abuz.
• Astfel, instrumentele de advocacy din Ghid pot fi utilizate nu doar în situații de abuz, ci și atunci când dorim să obținem ceva, legitim de la cei care ne conduc/ne reprezintă ca urmare a votului nostru.

Când un act administrativ al unei instituții a statului generează un abuz cu victime colective, înseamnă că vom ataca acel act administrativ normativ. În asemenea condiții, victimele abuzului, având același interes, au o soluție optimă: să se asocieze pentru a avea șanse mai mari în rezolvarea problemei cu care se confruntă, în lupta cu respectivul abuz.

Advocacy este procesul de influențare transparentă (onestă și la vedere) a politicilor publice^[2] în favoarea grupurilor de interese legitime (și noi, cetățenii abuzați într-un drept asigurat prin lege, reprezentăm un asemenea grup).

Advocacy – etape mari, simplificate:

Păstrăm rezumarea advocacy la câteva etape mari, pe întreg parcusul Ghidului care tratează acest domeniu:

1. Eu, cetățeanul X (și/sau firma Y), sunt victima unui abuz comis de statul român: instituția încalcă un drept pe care o lege mi-l asigură.Abuzul comis de instituția statului nu mă afectează doar pe mine, ci pe mulți alții.
2. Aflu cine sunt aceștia și le propun să ne apărăm interesul împreună, pentru că suntem un grup cu un interes legitim și dorim să rezolvăm problema. Am aflat cine are aceeași problemă și dorește rezolvarea. Am creat grupul.
3. După ce am identificat problema (abuzul/situația care ne nedreptățește) și am aflat că suntem mai mulți cu acelaşi interes, vedem ce nevoi avem și cine ne poate ajuta în demersul nostru, care nu va fi uşor, dar va face dreptate multor victime.
4. Vom constata, cel mai probabil, că membrii grupului nostru de victime nu pot asigura, împreună, toate cele necesare pentru succesul demersului, că nu avem resurse financiare suficiente și nici nu ne putem descurca în hățișurile legislației și administrației.
5. Inventariem ce am putea asigura, prin grupul nostru. Avem două posibilități:

                   -mergem la o firmă cu experți în advocacy

                   -apelăm la un ONG cu expertiză

În ultimele trei săptămâni, am exemplificat, pentru situația ipotetică:  identificarea problemei/abuzului; am aflat ce are de spus școala în care învață copiii noștri (a trimis o adresă la Inspectoratul școlar), dar problema nu s-a rezolvat, copiii tot nu primesc burse; am realizat că, deși mulți doresc rezolvarea situației, puțini se implică real; am identificat aliații cu care să pornim la drum și am realizat grupul nostru de interese legitime (interesul nostru legitim este acela ca elevii să primească bursele). Apoi, am început să dăm o formă unui plan general de activități, am formulat problemele pe care le dorim rezolvate, am stabilit ce competențe generale ne sunt necesare (echipa de lucru), am analizat problemele după mai multe criterii pentru a ne da seama ce șanse avem.

Chiar dacă nu ne descurcăm singuri, avem deja sprijinul ONG-ului din localitatea X, al unui avocat și identificăm cadre didactice care ar vrea să se alăture efortului nostru (este posibil să fie de acord să ne ajute, fără a fi vizibili la început, și ar fi de înțeles, așa încât ne bucurăm de suport).

Avem deja o mică echipă, dar mai avem nevoie acum de cineva care să ne ajute să înțelegem cum stă treaba cu bugetul Primăriei și ce putem face să se modifice. Ne-ar ajuta un contabil, de pildă. Încă mai putem căuta.

    I. Analiza/harta intereselor – Resurse

Am facut deja un mic grup (grupul părinților de pe Facebook cărora le-am adăugat avocatul și ONG-ul). Acum vedem de cine depinde rezolvarea problemei noastre, cu alte cuvinte care este harta actorilor cu interes în problemă?

    II. Analiza/harta intereselor – Ce câștigă și ce pierd părțile interesate dacă ne susțin sau nu

În raport cu situația ipotetică pe care lucrăm, vedem ce au de pierdut sau de câștigat părțile interesate dacă ne ajută sau se opun demersului nostru.

    III. Rezumarea celor rezolvate, fără costuri financiare

Până acum, în vreo două luni și jumătate, am făcut următoarele:

• Am întrebat la școală, iar școala a trimis o adresă la Primărie, la Inspectoratul Școlar și la Minister. Răspunsurile au venit, dar au fost evazive și nu au rezolvat problema;
• Am aflat că tăierea burselor reprezintă un abuz, iar celelalte două (abandonul școlar și copiii lăsați în grija rudelor) reprezintă o problemă care are nevoie de soluții, dar nu am găsit să reprezinte și un abuz;
• Am reușit să ne adunăm, cât de cât, într-un grup organizat, cei care avem aceeași problemă și dorim rezolvarea;
• Am formulat problemele pe care le dorim rezolvate, scurt, la obiect, cu cerințe clare și ne-am creionat un plan de activități generale, pentru a ști ce avem de făcut, în continuare;
• Am analizat problemele cupă anumite criterii, pentru a le prioritiza;
• Am creionat o hartă a intereselor, pentru a vedea cine este de partea noastră, cine nu, ce resurse au;
• Am stabilit ce fel de abilități sunt necesare pentru echipa de lucru;
• Ne interesăm ce înseamnă o dezbatere publică (Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 (*republicată*) privind transparența decizională în administrația publică[3]);
• Am consumat, adunat, cel mult 12 zile zile, dar nu am cheltuit bani;

Săptămâna viitoare vom vedea cum ne susținem problema atunci când cerem suport celor care ne pot ajuta, mai departe. Ne-am dat seama, când am stabilit ce echipă și ce competențe ne-ar fi de ajutor, că ne sunt necesari aliați care au mai făcut asemenea activități. Ne putem descurca și fără, însă noi suntem sub presiunea timpului și nu deținem expertiza necesară, deși ne străduim și avem voință.

De acum, este mai clar și ne mobilizăm ca problemele noastre să fie rezolvate într-o lună și jumătate, cât am mai avea până începe școala.

^[1] Această situație este una ipotetică, însă, este mai simplu să exemplificăm pe o situație dată, de la începutul, până la finalul procesului de advocacy

^[2] Politicile publice reprezintă acţiuni realizate de către autorităţi (centrale sau locale) ca răspuns la problemele care vin dinspre societate (cetățeni). Politicile publice sunt efectul deciziilor luate de guvernanţi. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, îşi propune, cu ajutorul unui program de acţiune coordonat, să modifice mediul economic, social, cultural. La nivel naţional, politicile publice pot să apară dinspre oricare dintre instituţiile majore ale Statului (Parlament, Preşedinte, Guvern, autorităţi centrale sau locale) – http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20Materiale%20de%20formare%20Politici%20publice.pdf

[3] Este disponibilă, gratuit,  la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41571