P\u00e2n\u0103 nu demult, problema protec\u021biei imaginii minorilor \u00een mass-media era insuficient reglementat\u0103 de setul de recomand\u0103ri cuprinse \u00een declara\u021bia Comisiei Na\u021bionale pentru Drepturile Omului India 2001 (sub egida UNICEF). \u00cen\u021beleg\u00e2nd importan\u021ba respect\u0103rii drepturilor copiilor, \u00een conformitate cu ini\u021biativele Comunit\u0103\u021bii Europene, Consiliul Na\u021bional al Audiovizualului, \u00een dubla sa calitate de garant public \u0219i de unic\u0103 autoritate de reglementare \u00een domeniul programelor audiovizuale, a adoptat la 13 martie 2003 prima decizie privind drepturile minorilor \u00een mass-media, revenind cu complet\u0103ri la 1 iulie 2004. Exist\u0103, de asemenea, un “Cod deontologic al jurnalistului”, adoptat de Clubul Rom\u00e2n de Pres\u0103 cu titlu de recomandare, dar care nu este specific protec\u021biei imaginii minorilor \u0219i care este criticat pentru lipsa de consultare a jurnali\u0219tilor \u00een momentul elabor\u0103rii sale. Dup\u0103 cum se poate observa, legisla\u021bia \u00een vigoare \u00een Rom\u00e2nia este de dat\u0103 recent\u0103, explic\u00e2ndu-se astfel lipsa de rodaj a reglement\u0103rilor, lipsa de informare, lipsa de repere, lipsa unor metode eficiente de control \u0219i sanc\u021bionare, mai ales la nivelul presei scrise. Astfel, sunt frecvente articolele \u00een care sunt prezenta\u021bi \u0219i intervieva\u021bi minori, minori afla\u021bi \u00een situa\u021bii limit\u0103, minori abuza\u021bi fizic, psihic sau sexual, minori afla\u021bi pe patul de spital, chiar \u0219i minori bolnavi incurabili, minori identifica\u021bi direct sau prin adresa lor, minori din anturajul lor, minori eticheta\u021bi ca violatori la 14 ani, ho\u021bi etc. Exist\u0103, de asemenea, situa\u021bii \u00een care presa este complice la \u00eencerc\u0103rile unora sau altor p\u0103r\u021bi implicate \u00eentr-un conflict de a manipula informa\u021bia. Minori care dau informa\u021bii despre agresori la \u00eendemnul unui p\u0103rinte, minori care dau detalii despre abuzuri sexuale, fenomene de trafic de persoane, avoca\u021bi care sunt sus\u021binu\u021bi de declara\u021bii \u0219ocante ale minorilor, copii care afl\u0103 de la jurnali\u0219ti despre accidente sau moartea unor persoane dragi. \u00cen general, jurnali\u0219tii au pu\u021bin timp la dispozi\u021bie pentru a documenta astfel de cazuri \u0219i, prin urmare, este necesar s\u0103 se acopere c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil lacunele de informare cu privire la efectele psihologice \u0219i sociale ale mediatiz\u0103rii minorilor implica\u021bi \u00een diverse ac\u021biuni.<\/p>\n
Rom\u00e2nia a f\u0103cut progrese semnificative \u00een ultimii ani \u00een domeniul prevederilor legale privind dreptul la imagine al minorilor \u00een mass-media, prin adoptarea unui pachet de legi care urmeaz\u0103 prevederile Uniunii Europene. Rolul mass-mediei, ca factor determinant de informare \u0219i formator de opinie, devine esen\u021bial, devenind o component\u0103 foarte important\u0103 \u00een respectarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor copilului \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
Presa \u0219i mass-media \u00een general au un puternic impact social asupra societ\u0103\u021bii. Acest impact poate fi evaluat prin \u00eencrederea pe care opinia public\u0103 din Rom\u00e2nia o manifest\u0103 fa\u021b\u0103 de pres\u0103 (61% dintre persoanele intervievate \u00een cadrul Barometrului de Opinie Public\u0103 realizat de Funda\u021bia pentru o Societate Deschis\u0103 \u00een mai 2004 au declarat c\u0103 au mult\u0103 sau foarte mult\u0103 \u00eencredere \u00een pres\u0103). Presa, ca parte a societ\u0103\u021bii civile, poate influen\u021ba legisla\u021bia \u00een domeniul protec\u021biei copilului \u0219i este un partener important al organiza\u021biilor neguvernamentale \u00een promovarea programelor lor pentru copii.<\/p>\n
Presa noastr\u0103 din Rom\u00e2nia poate contribui la modelarea valorilor, la schimbarea prejudec\u0103\u021bilor sau la stabilirea unor sanc\u021biuni morale \u00een societate. De aceea, este important ca jurnali\u0219tii s\u0103 nu se limiteze la a relata anumite evenimente, ci s\u0103 dezvolte sau s\u0103 promoveze reguli \u0219i modele de bune practici. Prin acest proiect, am dorit s\u0103 evaluez \u00een ce m\u0103sur\u0103 se poate vorbi despre responsabilitatea social\u0103 a presei din Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103 aduc \u00een aten\u021bia opiniei publice modul \u00een care sunt prezentate informa\u021biile despre copii \u00een presa scris\u0103 \u0219i de ce autorit\u0103\u021bile statului fac s\u0103 plou\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie.<\/p>\n
Aten\u021bie!!! Se trag sforile<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u00cen fiecare zi, milioane de oameni caut\u0103 \u00een ziare \u0219i \u00een alte surse media informa\u021bii \u0219i divertisment. Cu toate acestea, acestea au fost adesea controlate de diver\u0219i magna\u021bi – care au fost acuza\u021bi c\u0103 manipuleaz\u0103 sursele de informare – \u0219i opinia public\u0103 – \u00een scopurile lor.<\/p>\n Ziarele au fost primele mijloace de informare \u00een mas\u0103. Acestea au ap\u0103rut \u00een secolul al XVII-lea, iar p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea cele mai respectate, cum ar fi The Times din Marea Britanie, au exercitat o influen\u021b\u0103 puternic\u0103 asupra clasei de mijloc educate care a format “opinia public\u0103”.<\/p>\n Primul ziar tabloid popular a fost Detroit Evening News, cu debutul \u00een 1875, publicat de Edward Willis Scripps (1854-1926). Principalii s\u0103i rivali au fost Joseph Pulitzer (1847-1911) \u0219i, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1880, William Randolph Hearst. Concuren\u021ba pentru cititori a devenit at\u00e2t de intens\u0103 \u00eenc\u00e2t reporterii au denaturat adesea \u00een mod deliberat realitatea, au calomniat oameni cinsti\u021bi \u0219i au st\u00e2rnit temeri politice – tr\u0103s\u0103turi ale “jurnalismului tabloid” care au creat probleme \u00eenc\u0103 de atunci.<\/p>\n Primii magna\u021bi media din Marea Britanie au fost Alfred Harmsworth \u0219i fratele s\u0103u Harold. \u00cen 1888, ace\u0219tia au fondat s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Answers, destinat clasei muncitoare, care combin\u0103 articole u\u0219oare cu reportaje competitive, \u00een 1896, prin Daily Mail, iar fra\u021bii Harmsworth au introdus stilul ziarelor zilnice care con\u021bin titluri mari \u0219i imagini. Mai t\u00e2rziu, Alfred Harmsworth a fondat Weekly Dispatch London Evening \u0219i The Times. Dup\u0103 moartea lui Northcliffe \u00een 1922, ziarele au fost preluate de fratele s\u0103u, care conducea deja Daily Mirror \u0219i Sunday Pictorial. Harrold Hammsworth a fost, de asemenea, ridicat la rangul de pair ca Lord Rothmere \u0219i a fondat o dinastie \u00eenc\u0103 puternic\u0103 \u00een anii 1990, dar obiceiul de a le oferi marilor proprietari de ziare titluri nobiliare. Principalul rival al lui Rothmere \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost Max Aitken, un milionar canadian care a devenit cunoscut sub numele de Lord Beaverbrook. Imperiul s\u0103u de ziare a ajuns la propor\u021bii impresionante \u00een anii 1920, c\u00e2nd a preluat Daily Express \u0219i l-a transformat \u00eentr-o institu\u021bie na\u021bional\u0103, al\u0103turi de Sunday Express \u0219i London Evening Standard. Dar nu a reu\u0219it s\u0103 c\u00e2\u0219tige cea mai serioas\u0103 campanie organizat\u0103 de acesta pentru Empire Free Trade (o “pia\u021b\u0103 comun\u0103” imperial\u0103). \u00cencep\u00e2nd cu anii 1960, o nou\u0103 genera\u021bie de baroni ai presei a ajuns la putere \u00een Marea Britanie, printre care doi “interlopi”, Rupert Murdoch \u0219i Robert Maxwell. Murdoch (n. 1931) a fost jurnalist \u00eenainte de a mo\u0219teni dou\u0103 ziare, Sunday Mail \u0219i News, \u00een Australia. Moderniz\u00e2nd rapid noua formul\u0103 sex-crim\u0103-scandal, el a preluat \u00een scurt timp \u0219i alte ziare din Australia. Apoi, \u00een 1969, a preluat cotidianul britanic News of the World, urmat de The Sun \u00een 1970, criticat pentru vulgaritatea sa strident\u0103, dar cu un succes enorm a devenit cel mai bine v\u00e2ndut cotidian na\u021bional.<\/p>\n \u00cen 1981, Murdoch a preluat prestigioasele The Times \u0219i The Sunday Times. Dar cea mai mare lovitur\u0103 a venit \u00een 1986, c\u00e2nd \u0219i-a mutat ziarele de la sediul tradi\u021bional din Fleet Street la Wapping<\/p>\n \u00een Docklands din Londra. Sfid\u00e2nd puternicele sindicate din domeniul tipografiei, jurnali\u0219tii de la Wappingi \u00eentindeau paginile \u0219i \u00ee\u0219i tip\u0103reau articolele. Alte ziare au urmat rapid exemplul lui Murdoch, revolu\u021bion\u00e2nd industria. Murdoch a continuat s\u0103 creeze un imperiu mediatic american \u00een domeniul ziarelor, filmelor, televiziunii \u0219i edit\u0103rii de c\u0103r\u021bi. \u00cen anii 1920, obiceiul de a da marilor proprietari de ziare titluri nobiliare i-a determinat pe oameni s\u0103 \u00eei numeasc\u0103 “baroni ai presei”. Principalul rival al lui Rothmere \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost Max Aitken, un milionar canadian care a devenit cunoscut sub numele de Lord Beaverbrook. Imperiul s\u0103u de ziare a ajuns la dimensiuni impresionante \u00een anii 1920, al\u0103turi de Sunday Express \u0219i London Evening Standard. Moderniz\u00e2nd rapid noua formul\u0103 sex-crim\u0103-scandal, el a preluat \u00een cur\u00e2nd \u0219i alte ziare din Australia. Apoi, \u00een 1969, a ob\u021binut ziarul britanic News of the World, urmat de The Sun \u00een 1970, criticat pentru vulgaritatea sa strident\u0103, dar cu un succes enorm a devenit cel mai bine v\u00e2ndut cotidian na\u021bional<\/p>\n <\/p>\n Contele Maxwell<\/em><\/strong><\/p>\n <\/p>\n De vreme ce Robert Maxwell a \u00eenceput ca editor de c\u0103r\u021bi, \u0219i-a f\u0103cut un nume \u00een armata britanic\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial cu aspectul s\u0103u robust, Maxwell a devenit cunoscut ca proprietar al ziarului Daily Mirror.<\/p>\n Activitatea lui Maxwell a devenit mai pu\u021bin reu\u0219it\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1980, de\u0219i \u00een 1990 a fondat un nou ziar interesant, The European. La scurt timp dup\u0103 aceea, s-a descoperit c\u0103 Maxwell a folosit ilegal fondurile companiei pentru a-\u0219i sus\u021bine imperiul \u0219i a risipit o mare parte din fondurile de pensii ale angaja\u021bilor s\u0103i. Inevitabil, Maxwell Communications Corporation a dat faliment. Fiii s\u0103i, Kevin \u0219i Ian, au fost da\u021bi \u00een judecat\u0103 pentru scandalul fondurilor de pensii, dar au fost g\u0103si\u021bi nevinova\u021bi.<\/p>\n \u00cen anii 1990, 15 ziare na\u021bionale britanice – \u0219i 90% din v\u00e2nz\u0103ri – erau \u00eenc\u0103 controlate de un grup de magna\u021bi. Unii dintre ei, cum ar fi Robert Maxwell, pretindeau c\u0103 le ofer\u0103 editorilor lor libertate total\u0103, dar era clar c\u0103 publica\u021biile “magna\u021bilor” eviden\u021biau orientarea lor politic\u0103. Cu toate acestea, la \u00eenceputul anilor 1990, scandalul din pres\u0103 p\u0103rea s\u0103 preocupe publicul mai mult dec\u00e2t concentrarea presei \u00een m\u00e2inile a at\u00e2t de pu\u021bini oameni. Opinia public\u0103 este influen\u021bat\u0103 \u00een acela\u0219i timp de unele condi\u021bii permanente, dar \u0219i de circumstan\u021be temporare. Procesul serios de monitorizare sistematic\u0103 a atitudinilor publice a \u00eenceput \u00eenc\u0103 din secolul XX. Dar sondaje de opinie ocazionale au fost efectuate \u00eenc\u0103 dinainte de anii 1930. \u00cen general, acestea nu au fost realizate \u00een mod sistematic sau \u0219tiin\u021bific. Ele au fost efectuate pe e\u0219antioane nereprezentative sau cu metode care nu includeau cu exactitate subiec\u021bii \u00eentr-o categorie. Au existat, de asemenea, sondaje voluntare la care au participat doar persoanele care s-au oferit s\u0103 participe, f\u0103r\u0103 a corespunde unui e\u0219antion specific. Sondajele de opinie s-au dezvoltat remarcabil \u00een anii 1930, c\u00e2nd organiza\u021biile educa\u021bionale sau politice au \u00eenceput s\u0103 dezvolte metode care s\u0103 permit\u0103 o selec\u021bie riguroas\u0103 a subiec\u021bilor \u0219i o sistematizare eficient\u0103 a datelor colectate de la o gam\u0103 larg\u0103 de subiec\u021bi. Dup\u0103 standardele de ast\u0103zi, acele sondaje erau primitive, dar oarecum utile. Printre pionierii sondajelor de opinie public\u0103 din America s-au num\u0103rat Humbert Gallup, Elmo Roper \u0219i Archibald M. Crossley. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, a existat o controvers\u0103 cu privire la sondajele de opinie public\u0103. Dac\u0103 acestea nu sunt realizate \u00een mod profesionist, exist\u0103 posibilitatea ca informa\u021biile pe care le ofer\u0103 s\u0103 nu fie adev\u0103rate. Sondajele de opinie trebuie s\u0103 fie realizate pe e\u0219antioane relevante, e\u0219antioane care trebuie delimitate astfel \u00eenc\u00e2t fiecare subiect s\u0103 apar\u021bin\u0103 unui singur e\u0219antion.<\/p>\n Chiar dac\u0103 e\u0219antioanele sunt bine delimitate, pot ap\u0103rea probleme \u00een analiza sondajelor, \u00een interpretarea lor. Construc\u021bia sondajelor trebuie s\u0103 fie fix\u0103, ele trebuie f\u0103cute astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie clare, la obiect \u0219i s\u0103 nu influen\u021beze subiectul \u00een niciun fel. E\u0219antioanele alese pot avea dimensiuni diferite, \u00een func\u021bie de importan\u021ba subiectului.<\/p>\n <\/p>\n – Sondajele de opinie sunt acceptate ca instrumente utile \u00een afaceri.<\/p>\n <\/p>\n R\u0103spunsul la problema \u00een sine<\/em><\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 legi, prevederi generale \u0219i prevederi c\u0103rora Ministerul Educa\u021biei \u0219i, bine\u00een\u021beles, nici m\u0103car Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale nu le pot face fa\u021b\u0103 \u00eenc\u0103, de la libertatea de exprimare p\u00e2n\u0103 la manipularea \u0219i p\u0103c\u0103lirea popula\u021biei prin descentralizarea involuntar\u0103 a autonomiilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor locale, unde copiii sunt \u00eenc\u0103 neinstrui\u021bi \u0219i maltrata\u021bi din cauza abuzurilor f\u0103cute \u00een serviciu de aceste dou\u0103 subdiviziuni adiacente \u0219i incerte, a\u0219a c\u0103 am ales s\u0103 enum\u0103r \u00een paginile urm\u0103toare c\u00e2teva exemple de realit\u0103\u021bi.<\/p>\n <\/p>\n (1) Libertatea de exprimare a g\u00e2ndurilor, opiniilor sau credin\u021belor \u0219i libertatea de crea\u021bie de orice fel, prin vorbire, scris, imagini, sunete sau alte mijloace de comunicare \u00een public sunt inviolabile.<\/p>\n (2) Cenzura de orice fel este interzis\u0103.<\/p>\n (3) Libertatea presei implic\u0103, de asemenea, libertatea de a \u00eenfiin\u021ba publica\u021bii.<\/p>\n (4) Nicio publica\u021bie nu poate fi suprimat\u0103.<\/p>\n (5) Legea poate impune mass-mediei obliga\u021bia de a publica sursa de finan\u021bare.<\/p>\n (6) Libertatea de exprimare nu poate aduce atingere demnit\u0103\u021bii, onoarei, vie\u021bii private a persoanei sau dreptului la propria imagine.<\/p>\n (7) Def\u0103imarea \u021b\u0103rii \u0219i a na\u021biunii, instigarea la r\u0103zboi de agresiune, la ur\u0103 na\u021bional\u0103, rasial\u0103, de clas\u0103 sau religioas\u0103, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen\u021b\u0103 public\u0103, precum \u0219i manifest\u0103rile obscene \u00eempotriva bunelor moravuri sunt interzise de lege.<\/p>\n (8) R\u0103spunderea civil\u0103 pentru informa\u021bia sau crea\u021bia adus\u0103 la cuno\u0219tin\u021ba publicului revine autorului sau produc\u0103torului, organizatorului manifest\u0103rii artistice, proprietarului mijloacelor de multiplicare, postului de radio sau de televiziune, potrivit legii. Infrac\u021biunile de pres\u0103 sunt stabilite prin lege.<\/p>\n <\/p>\n (1) Dreptul unei persoane de a avea acces la orice informa\u021bie de interes public nu poate fi \u00eengr\u0103dit.<\/p>\n (2) Autorit\u0103\u021bile publice, potrivit competen\u021belor lor, sunt obligate s\u0103 asigure informarea corect\u0103 a cet\u0103\u021benilor cu privire la afacerile publice \u0219i la problemele de interes personal.<\/p>\n (3) Dreptul la informare nu aduce atingere m\u0103surilor de protec\u021bie a tinerilor sau de securitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n (4) Mijloacele de informare \u00een mas\u0103 publice \u0219i private sunt obligate s\u0103 asigure informarea corect\u0103 a opiniei publice.<\/p>\n (5) Serviciile publice de radio \u0219i televiziune sunt autonome. Acestea trebuie s\u0103 garanteze exercitarea dreptului de difuzare pentru grupurile sociale \u0219i politice importante. Organizarea acestor servicii \u0219i controlul parlamentar asupra activit\u0103\u021bii lor se reglementeaz\u0103 prin lege organic\u0103.<\/p>\n Conven\u021bia ONU cu privire la drepturile copilului (publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial la 28 septembrie 1990). Conven\u021bia Na\u021biunilor Unite privind drepturile copilului a fost adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a ONU la 20 noiembrie 1989. Conven\u021bia a fost ratificat\u0103 de Rom\u00e2nia prin Legea 18\/1990 republicat\u0103 \u00een 2001.<\/p>\n Statele p\u0103r\u021bi trebuie s\u0103 garanteze copilului (articolul 13):<\/p>\n (1) dreptul de a-\u0219i exprima liber opinia \u00een orice problem\u0103 care \u00eel prive\u0219te, opiniile copilului fiind luate \u00een considerare \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta \u0219i maturitatea sa. Copilul trebuie s\u0103 fie ascultat \u00een orice procedur\u0103 judiciar\u0103 sau administrativ\u0103 care \u00eel prive\u0219te, fie direct, fie prin intermediul unui reprezentant sau al unei institu\u021bii corespunz\u0103toare.<\/p>\n (2) Dreptul la libertatea de exprimare: libertatea de a c\u0103uta, de a primi \u0219i de a transmite informa\u021bii \u0219i idei de orice fel, f\u0103r\u0103 a \u021bine seama de frontiere, fie oral, fie \u00een scris sau tip\u0103rit, sub form\u0103 de art\u0103, fie prin orice alt mijloc de comunicare ales de copil. Exercitarea acestui drept poate face obiectul unor restric\u021bii, dar numai cele prev\u0103zute de lege \u0219i care sunt necesare: pentru respectarea drepturilor sau a reputa\u021biei altora sau pentru protec\u021bia securit\u0103\u021bii na\u021bionale, a ordinii publice, a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice sau a moralei.<\/p>\n (1) Copiii \u0219i tinerii se bucur\u0103 de un regim special de protec\u021bie \u0219i de asisten\u021b\u0103 \u00een realizarea drepturilor lor.<\/p>\n (2) Statul acord\u0103 aloca\u021bii pentru copii \u0219i ajutoare pentru \u00eengrijirea copiilor bolnavi sau cu handicap. Alte forme de protec\u021bie social\u0103 a copiilor \u0219i tinerilor se stabilesc prin lege.<\/p>\n (3) Se interzice exploatarea minorilor, folosirea lor \u00een activit\u0103\u021bi care le-ar afecta s\u0103n\u0103tatea, moralitatea sau le-ar pune \u00een pericol via\u021ba ori dezvoltarea normal\u0103.<\/p>\n (4) Minorii cu v\u00e2rsta sub 15 ani nu pot fi angaja\u021bi ca salaria\u021bi.<\/p>\n (5) Autorit\u0103\u021bile publice trebuie s\u0103 contribuie la asigurarea condi\u021biilor pentru participarea liber\u0103 a tinerilor la via\u021ba politic\u0103, social\u0103, economic\u0103, cultural\u0103 \u0219i sportiv\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n <\/p>\n – Responsabilitatea principal\u0103 pentru cre\u0219terea unui copil revine \u00een primul r\u00e2nd p\u0103rin\u021bilor naturali ai acestuia.<\/p>\n – Legea oblig\u0103 comunitatea local\u0103 s\u0103 sprijine copilul \u0219i familia.<\/p>\n – Poli\u021bia \u0219i judec\u0103torii sunt cei care sunt responsabili de aplicarea legii.<\/p>\n – Toat\u0103 lumea (\u00een special cei care lucreaz\u0103 cu copiii) ar trebui s\u0103 raporteze cazurile de abuz sau neglijare a copiilor.<\/p>\n – Autorit\u0103\u021bile publice locale \u0219i centrale au obliga\u021bia, conform noii legi, de a garanta \u0219i promova drepturile copilului.<\/p>\n – Statul are rolul de garant al acestor drepturi \u0219i se asigur\u0103 c\u0103 acestea sunt respectate. Acest lucru contrazice percep\u021bia comun\u0103 conform c\u0103reia statul poate \u00eenlocui p\u0103rin\u021bii, deoarece poate oferi ad\u0103post \u0219i hran\u0103 copilului.<\/p>\n – Noua lege promoveaz\u0103 ideea de servicii alternative de tip familial, care reprezint\u0103 un sprijin real \u00een prevenirea separ\u0103rii copilului de p\u0103rin\u021bii s\u0103i, spre deosebire de vechile case de copii.<\/p>\n <\/p>\n Lg. 504 \/2002 – Legea audiovizualului<\/p>\n Legea 3\/1974 – Legea presei (abrogat\u0103 prin Ordonan\u021ba 53\/2000, cu excep\u021bia articolelor 72-75 \u0219i 93 privind dreptul la replic\u0103)<\/p>\n Lg. 544\/2001 privind liberul acces la informa\u021biile de interes public<\/p>\n HOT\u0102R\u00c2RE nr. 1.018 din 10 septembrie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind obliga\u021biile ce revin serviciilor publice specializate pentru protec\u021bia drepturilor copilului de a garanta respectarea dreptului la imagine \u0219i a vie\u021bii private a copilului aflat \u00een plasament sau \u00een custodie<\/p>\n ( septembrie 2002)<\/p>\n Decizia CNA 248\/2004 privind protec\u021bia demnit\u0103\u021bii umane \u0219i a dreptului la imagine (completat\u0103 prin Dec.680\/Dec.2005) ( abrogat\u0103)<\/p>\n Decizia 249\/2004 privind protec\u021bia copilului \u00een cadrul serviciilor de programe ( modificat\u0103 prin Dec. 404\/2005)( abrogat\u0103)<\/p>\n Decizia nr. 187\/2006 din 03\/04\/2006 privind Codul de reglementare a con\u021binutului audiovizual<\/p>\n HOT\u0102R\u00c2RE nr. 1.018 din 10 septembrie 2002<\/p>\n <\/p>\n Informa\u021biile despre un copil aflat \u00een \u00eengrijire sau \u00een plasament familial, \u00een format audio, video, scris sau \u00een orice alt\u0103 form\u0103, pot fi furnizate \u00een urm\u0103toarele condi\u021bii:<\/p>\n Alte reguli:<\/p>\n Preluarea \u0219i prelucrarea imaginilor de orice fel referitoare la copiii afla\u021bi \u00een \u00eengrijire sau \u00een plasament familial se poate realiza numai cu acordul prealabil al reprezentantului legal al copilului.<\/p>\n Accesul solicitantului \u00een incinta serviciului care urmeaz\u0103 s\u0103 fie vizitat se face numai cu acordul expres al directorului \u0219i \u00eenso\u021bit de un reprezentant desemnat.<\/p>\n <\/p>\n Decizia nr. 187\/2006 din 03\/04\/2006 privind Codul de reglementare a con\u021binutului audiovizual<\/p>\n Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 din 14\/04\/2006<\/p>\n Legea a intrat \u00een vigoare la 14 aprilie 2006<\/p>\n <\/p>\n Concepte \u0219i dispozi\u021bii<\/p>\n Reglement\u0103rile din decizie au luat \u00een considerare:<\/p>\n – Exercitarea dreptului la liber\u0103 exprimare implic\u0103 \u00eendatoriri \u0219i responsabilit\u0103\u021bi,<\/p>\n – libertatea de exprimare este unul dintre fundamentele esen\u021biale ale unei societ\u0103\u021bi democratice, motiv pentru care mijloacele de comunicare audiovizuale trebuie s\u0103 se bucure de o protec\u021bie special\u0103,<\/p>\n – libertatea de exprimare nu poate aduce atingere demnit\u0103\u021bii, onoarei, vie\u021bii private a persoanei sau dreptului la propria imagine,<\/p>\n Reglement\u0103rile din acest domeniu privesc protec\u021bia copiilor (protec\u021bia dezvolt\u0103rii fizice, mentale \u0219i morale a copiilor), ap\u0103rarea demnit\u0103\u021bii umane, exercitarea dreptului la replic\u0103, asigurarea unei inform\u0103ri corecte \u0219i a pluralismului, responsabilit\u0103\u021bile culturale ale radiodifuzorilor, publicitatea, sponsorizarea \u0219i teleshoppingul.<\/p>\n Preambulul stabile\u0219te principiile reg\u0103site \u00een conven\u021biile interna\u021bionale \u0219i \u00een Constitu\u021bie care stau la baza reglement\u0103rilor:<\/p>\n – cre\u0219terea \u0219i educarea copilului \u00een spiritul valorilor \u0219i idealurilor democratice, a\u0219a cum sunt proclamate de Conven\u021bia Na\u021biunilor Unite privind drepturile copilului \u0219i de Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului,<\/p>\n – preg\u0103tirea copilului pentru o integrare armonioas\u0103 \u00een via\u021ba social\u0103,<\/p>\n – \u021bin\u00e2nd seama de efectele nocive ale consumului de droguri \u0219i de alcool asupra minorilor \u00een special, dar \u0219i asupra societ\u0103\u021bii \u00een general, precum \u0219i de faptul c\u0103 aceasta este o problem\u0103 de interes public,<\/p>\n <\/p>\n Copil = o persoan\u0103 cu v\u00e2rsta sub 18 ani<\/p>\n Reglement\u0103rile sunt guvernate de principiul interesului superior al copilului.<\/p>\n Reglement\u0103rile se refer\u0103 la copii \u00een diferite stadii de v\u00e2rst\u0103:<\/p>\n – copii cu v\u00e2rsta de p\u00e2n\u0103 la 14 ani<\/p>\n – copii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 14-16 ani<\/p>\n – copilul \u00eentre 16-18 ani<\/p>\n <\/p>\n Art. 3 – Copilul are dreptul la protec\u021bia imaginii sale publice \u0219i a vie\u021bii sale intime, private \u0219i de familie.<\/p>\n \u00cen cazul infrac\u021biunilor de natur\u0103 sexual\u0103, este interzis\u0103 difuzarea oric\u0103ror informa\u021bii care ar putea conduce la identificarea copilului ca victim\u0103, autor sau martor, dac\u0103 acesta este victima altor infrac\u021biuni dec\u00e2t cele legate de via\u021ba sexual\u0103 sau a fost supus unor abuzuri fizice sau psihice, difuzarea imaginilor sau declara\u021biilor este posibil\u0103 numai cu acordul scris al p\u0103rin\u021bilor, al persoanei \u00een grija c\u0103reia se afl\u0103 copilul sau, dup\u0103 caz, al reprezentantului legal al acestuia. \u00cen cazul \u00een care copilul a fost abuzat fizic sau psihic de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi sau de c\u0103tre reprezentan\u021bii legali, difuzarea imaginilor sau a declara\u021biilor este posibil\u0103 numai cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul scris al unuia dintre p\u0103rin\u021bi, al p\u0103rintelui care nu a comis abuzuri, al persoanei \u00een grija c\u0103reia se afl\u0103 copilul sau, dup\u0103 caz, al unei autorit\u0103\u021bi responsabile pentru protec\u021bia copilului. Difuzarea de interviuri sau declara\u021bii este posibil\u0103 numai cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul scris al copilului, al p\u0103rin\u021bilor sau, dup\u0103 caz, al unui alt reprezentant legal. Participarea copilului la emisiuni audiovizuale este posibil\u0103 numai cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul scris al copilului \u0219i al p\u0103rin\u021bilor sau, dac\u0103 este cazul, al unui alt reprezentant legal, iar copiii nu pot fi folosi\u021bi \u00een emisiuni audiovizuale care reconstituie infrac\u021biuni, abuzuri sau evenimente dramatice.<\/p>\n Un copil acuzat de comiterea unei infrac\u021biuni sau victim\u0103 a unei infrac\u021biuni sau abuzat fizic, psihic sau sexual poate fi prezentat \u00een emisiuni de \u0219tiri, talk-show-uri sau reportaje audiovizuale, cu condi\u021bia ca urm\u0103toarele condi\u021bii, dezvoltate de-a lungul anilor, s\u0103 fie \u00eendeplinite cumulativ \u0219i cu stricte\u021be. \u00cen cazul unui copil acuzat de comiterea unei infrac\u021biuni, consim\u021b\u0103m\u00e2ntul explicit al copilului \u0219i asisten\u021ba avoca\u021bilor sunt necesare numai \u00een cazul unei anchete penale, al re\u021binerii sau al arest\u0103rii \u00een urm\u0103toarele cazuri.<\/p>\n <\/p>\n (c) ”asisten\u021ba \u00een timpul transmiterii sau \u00eenregistr\u0103rii de c\u0103tre un p\u0103rinte sau reprezentant legal, sau de c\u0103tre un avocat \u00een cazul unei anchete penale sau al unei arest\u0103ri”.<\/p>\n <\/p>\n Alte dispozi\u021bii, principii, lec\u021bii \u0219i adev\u0103ruri<\/em><\/strong><\/p>\n (1) Este interzis\u0103 difuzarea de emisiuni al c\u0103ror scop principal este de a exploata aspectul fizic al copilului sau de a expune copilul \u00een ipostaze nepotrivite pentru v\u00e2rsta sa. Este interzis\u0103 difuzarea de emisiuni \u00een care copilul este folosit sau expus de c\u0103tre un p\u0103rinte, o rud\u0103, un reprezentant legal sau un avocat pentru a ob\u021bine avantaje personale de orice fel. Interviurile \u0219i declara\u021biile ar trebui s\u0103 fie luate \u0219i difuzate cu responsabilitate \u0219i discern\u0103m\u00e2nt, astfel \u00eenc\u00e2t copilul s\u0103 nu fie interogat pentru a-i smulge p\u0103reri despre chestiuni familiale intime sau pentru a-i cere p\u0103reri despre chestiuni care nu \u021bin de judecata sa. Radiodifuzorii sunt obliga\u021bi s\u0103 ia toate m\u0103surile pentru a se asigura c\u0103 copiii implica\u021bi \u00een orice fel \u00een emisiuni de radio sau televiziune nu sunt expu\u0219i la niciun risc fizic, psihologic sau moral care ar putea ap\u0103rea \u00een urma realiz\u0103rii acestor emisiuni.\u00a0 Este interzis\u0103 orice referire depreciativ\u0103 sau discriminatorie la originea etnic\u0103, na\u021bionalitatea, rasa sau religia copilului, precum \u0219i la orice handicap al acestuia. Pentru a permite p\u0103rin\u021bilor sau reprezentan\u021bilor legali ai copiilor s\u0103 fac\u0103 o alegere corect\u0103, to\u021bi radiodifuzorii sunt obliga\u021bi s\u0103 furnizeze publicului informa\u021bii suficiente privind orele de difuzare, recomand\u0103ri \u0219i avertismente acustice \u0219i vizuale, astfel \u00eenc\u00e2t programele vizionate sau ascultate \u00een familie sau doar de copii s\u0103 nu afecteze dezvoltarea fizic\u0103, mental\u0103 sau moral\u0103 a acestora; acelea\u0219i obliga\u021bii se aplic\u0103 \u0219i serviciilor de programe destinate exclusiv publicului din Rom\u00e2nia, retransmise de distribuitorii de servicii.<\/p>\n <\/p>\n Programele de \u0219tiri \u0219i de actualit\u0103\u021bi se supun cerin\u021belor privind protec\u021bia copilului \u0219i vizionarea \u00een familie. Avertizarea verbal\u0103 a publicului \u00een cazul unor scene violente sau cu un posibil impact emo\u021bional negativ este obligatorie; radiodifuzorii vor evita prezentarea repetat\u0103 a unor scene violente. Imaginile care prezint\u0103 execu\u021bii, persoane ucise sau voluntari ai mor\u021bii, indiferent de motiva\u021bia acestora, vor fi difuzate numai \u00een cazuri justificate corespunz\u0103tor \u0219i respect\u00e2nd etica jurnalistic\u0103. Subiectele sau evenimentele cu tematic\u0103 sexual\u0103 pot fi difuzate \u00eenainte de ora 22.00 numai dac\u0103 imaginile \u0219i comentariile care le \u00eenso\u021besc nu afecteaz\u0103 copiii. Este interzis\u0103 ilustrarea informa\u021biilor cu imagini pornografice.<\/p>\n Produc\u021biile se difuzeaz\u0103 cu un semn de avertizare reprezent\u00e2nd un cerc alb, iar \u00een interiorul cercului, pe fond transparent, literele majuscule AP \u00een alb-<\/p>\n Produc\u021biile \u0219i videoclipurile muzicale bazate pe violen\u021b\u0103 fizic\u0103, psihologic\u0103 sau sexual\u0103 sau care utilizeaz\u0103 un limbaj vulgar sau licen\u021bios pot fi difuzate numai cu respectarea criteriilor de clasificare \u0219i a restric\u021biilor privind timpul de difuzare.<\/p>\n Este interzis\u0103 difuzarea de produc\u021bii \u0219i videoclipuri muzicale care \u00eencurajeaz\u0103 consumul de droguri sau sugereaz\u0103 c\u0103 drogurile sunt un mijloc de rezolvare a problemelor de via\u021b\u0103. Publicitatea \u0219i teleshoppingul fac obiectul cerin\u021belor \u0219i criteriilor de protec\u021bie a copiilor.<\/p>\n \u00cen preambulul Recomand\u0103rii nr. R (97) 19 a Comitetului de Mini\u0219tri al Consiliului Europei privind reprezentarea violen\u021bei \u00een mijloacele de informare \u00een mas\u0103 electronice, se reaminte\u0219te, de asemenea, c\u0103 violen\u021ba, \u00een diferitele sale forme, face parte din realitatea cotidian\u0103 \u0219i c\u0103 publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aceasta \u0219i, astfel, de a-\u0219i forma propria opinie.<\/p>\n Recomandarea Consiliului Europei precizeaz\u0103 c\u0103 accentul ar trebui s\u0103 fie pus pe responsabilitatea principal\u0103 a profesioni\u0219tilor din domeniul mass-media \u0219i pe importan\u021ba educa\u021biei publicului. Federa\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Jurnali\u0219tilor subliniaz\u0103, de asemenea, c\u0103 mass-media se concentreaz\u0103 de obicei asupra copiilor \u00een contextul abuzurilor, al exploat\u0103rii \u0219i al \u0219tirilor senza\u021bionale. \u00cen consecin\u021b\u0103, devine foarte necesar ca mass-media s\u0103 contribuie nu numai la prezentarea onest\u0103 \u0219i exact\u0103 a experien\u021bei copil\u0103riei, ci \u0219i s\u0103 ofere un spa\u021biu pentru exprimarea opiniilor diverse \u0219i creative ale copiilor \u00een\u0219i\u0219i. Federa\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Jurnali\u0219tilor face apel la o examinare mai atent\u0103 din partea profesioni\u0219tilor din domeniul mass-media a stereotipurilor \u0219i a prezent\u0103rii senza\u021bionale a materialelor jurnalistice.<\/p>\n <\/p>\n AUTOR:\u00a0 P.R.<\/strong><\/p>\n \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Studii Politice \u0219i Administrative<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" P\u00e2n\u0103 nu demult, problema protec\u021biei imaginii minorilor \u00een mass-media era insuficient reglementat\u0103 de setul de recomand\u0103ri cuprinse \u00een declara\u021bia Comisiei Na\u021bionale pentru Drepturile Omului India 2001 (sub egida UNICEF). \u00cen\u021beleg\u00e2nd…<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":12253,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[421],"tags":[83,528,418,741,159,175,527,529],"class_list":["post-7052","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized","tag-abuzuri-2","tag-copii","tag-drepturi","tag-drepturile-cetanilor","tag-facias","tag-mai","tag-me","tag-metode-juridice"],"yoast_head":"\n\n
\n
\n