Interceptările comunicațiilor din România, instrument al siguranței naționale.

Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) si Comisia pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor au organizat luni, 25 februarie, la Palatul Parlamentului dezbaterea “Interceptarile comunicatiilor din Romania, instrument al sigurantei nationale. Legalitate si finalitate” .
Miza acestei dezbateri a fost gasirea unor solutii legislative care sa reglementeze felul in care se fac interceptarile in Romania.
In cadrul intalnirii s-a discutat despre sistemul interceptarilor care se practica in Romania de catre diferitele institutii ale statului si solutiile care pot fi gasite pentru limitarea atentarii la drepturile ?i libertatile individului.

Participantii la dezbatere au acceptat in unanimitate ca trebuie stabilit, foarte clar, in lege ca aceste interceptari sa nu devina publice pana nu se stie foarte clar daca acea persoana interceptata este sau nu vinovata si pana cand un judecator nu dispune acest lucru. De asemenea, s-a sugerat ca SRI-ul ar trebui sa fie singura unitate care sa aiba monopolul acestor interceptari.

Legea sigurantei nationale nr. 51/1991 a fost criticata in mai multe cauze de catre judecatorii CEDO de la Strasbourg, care au dispus modificarea ei in acord cu Conventia Fundamnetala a Drepturilor Omului si, cu toate acestea, legea nu a fost modificata de peste 20 de ani, desi este complet depasita si nu poate oferi nicio garantie privind respectarea drepturilor cetatenesti.

Toti vorbitorii au subliniat ca aceasta lege este folosita abuziv, iar definitia „sigurantei nationale” este atotcuprinzatoare si lasa loc interpretarilor si derapajelor de orice fel.

Senatorul Sorin Rosca Stanescu a adus in discutie numarul spectaculos al mandatelor de interceptare din Romania, dar si costul real al acestor. Detalii aici

Fostul minitru al Justitiei, Rodica Stanoiu, a spus ca problemele ce vizeaza materia interceptarilor nu tin numai de SRI, ci si de felul in care procurorii si judecatorii aplica legea. Stanoiu a spus ca ar fi foarte important de aflat cate mandate s-au cerut la Inalta Curte si daca a existat macar un singur caz in care judecatorii au respins solicitarile de emitere de autorizatii de interceptare. Pe de alta parte, s-a invocat si necesitatea ca SRI sa raspunda daca si cat de mult a crescut infractionalitatea in materia sigurantei nationale de vreme ce exista, anual, atat de multe mandate pe aceasta zona.

La randul sau, Victor Alistar, directorul Transparency International, a subliniat necesitatea eliminarii avizului ORNISS pentru judecatori si avocati pentru ca partile sa aiba acces neingradit, egal cu al acuzarii, la anexele secrete ale dosarelor. Alistar a adaugat ca trebuie creat un mecanism de raspundere a magistratilor care emit autorizatii de interceptare fara un probatoriu relevant cu privire la posibile incalcari ale sigurantei nationale si ca trebuie instituita o comisie de ancheta pentru investigarea situatiilor de utilizare a informatiei ce decurge din executarea mandatelor si abia apoi sa se faca recomandari de buna practica, iar judecatorul sa aiba parghia prin care sa monitorizeze punerea in aplicare a mandatului pe care il da si sa stopeze autorizatia atunci cand considera sau constata ca interceptarea nu se mai impune.

Ramane ca legislativul sa tina cont de propunerile participantilor la dezbateri si sa se aplece cu toata seriozitatea asupra problemei legilor privind siguranta nationala, care in ultimii 23 de ani a permis sa se dezvolte un sistem de presiune, santaj, manipulare care ingradeste incet-incet drepturi fundamentale ale cetateanului in Romania.