RAPORT DESPRE STAREA JUSTITIEI DIN ROMANIA 2005-2011

Raportul a fost trimis in atentia: Ambasadei SUA in Romania, Ambasadelor statelor membre UE si a institutiilor Uniunii Europene

In contextul tentativei de a asocia Justitia din Romania cu un grup restrans de persoane care ar avea dreptul sau caderea morala exclusiva de a o salva de propria incompetenta si coruptie, FACIAS isi propune sa demonstreze, prin argumente aplicate, starea reala de fapt a Justitiei. Intr-un demers justificat de activitatea desfasurata in ultimii ani, Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atentia asupra faptului ca respectarea Justitiei nu inseamna proclamarea independentei sale prin discursuri si lobby. Nenumaratele cazuri de blocaje si derapaje, atat de mediatizate in ultimii ani, probeaza subordonarea justitiei in fata politicului si incalcarea flagranta a independentei acesteia in perioada guvernarii Partidului Democrat Liberal.

Asa cum chiar Raportul privind starea justitiei din 2011 realizat de Consiliul Superior al Magistraturii o afirma, factorul politic a încercat, într-o mai mare masura decât în anul 2010, sa influenteze sistemul judiciar, iar independenta justitiei a fost amenintata, în principal, prin actiuni ale Executivului”.

Un exemplu concret il reprezinta proiectul de lege, inaintat de Guvern Parlamentului in noiembrie 2011, prin care Ministrul Justitiei de la acea vreme urma sa aiba dreptul de a incepe o actiune disciplinara impotriva judecatorilor si procurorilor, o premiera care incalca flagrant independenta justitiei.

Nemultumiti de masurile abuzive sau afectati de practica neunitara a instantelor nationale, zeci de mii de cetateni, dintre care cei mai multi pensionari, profesori, cadre militare disponibilizate, bugetari sau mame au dat in judecata institutiile statului, solicitand sprijinul FACIAS.

Cel putin in cazul pensionarilor, FACIAS a constatat ca nu exista o practica judiciara unitara la nivel national. Pe de alta parte, in cazul deciziilor de pensionare calculate gresit si in urma carora pensionarii sunt obligati sa returneze statului banii incasati necuvenit, pana in prezent, nici un functionar de la casele de pensii nu a fost tras la raspundere pentru greseala sa.

Exemplele alese sunt reprezentative pentru starea sistemului judiciar din Romania ultimilor ani si reprezinta cel mai bun argument in sustinerea necesitatii unui autentic echilibru al puterilor in stat – astfel incat fiecare dintre acestea sa actioneze independent, in limitele legislatiei in vigoare.

1. Frauda comisa de Robertei Anastase, fostul presedinte al Camerei Deputatilor, este reprezentativa pentru starea justitiei din Romania. Din analiza materialului administrat in cauza a rezultat ca a fost comisa o fapta prevazuta de legea penala sub aspectul lipsei cvorumului de sedinta, deoarece Regulamentul Camerei Deputatilor prevede procedura de urmat pe parcursul desfasurarii activitatii de legiferare. Nu decizia de neincepere a urmaririi penale in sine surprinde, ci motivele si argumentele pe baza carora a fost ea luata de catre procurori. Imaginile de la votul Legii pensiilor, din data de 15 septembrie 2010, inca pot fi vizionate de oricine.

2. Relevant pentru impartialitatea justitiei este episodul Legii Educatiei din 2010. Curtea Constitutionala decide ca asumarea raspunderii Guvernului pentru a aproba aceasta lege nu este in acord cu Legea Fundamentala. Ulterior, Guvernului isi asuma raspunderea  pe Legea Educatiei si Curtea Constitutionala a Romaniei spune ca totul este in acord cu Constitutia. O situatie similara s-a petrecut in martie 2012, cand acelasi for jurisdictional a decis ca o prevedere a Legii de reforma a sanatatii nu e constitutionala. Premierul Ungureanu a ignorat aceasta decizie si nu a aplicat-o in timpul mandatului sau.

3. Totodata raportul Comisiei Europene pe justitie din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pentru Romania arata ca statul roman are inca probleme cu dosarele de mare coruptie, in conditiile in care multi din cei acuzati scapa ori primesc pedepse modice. Situatia doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, trimisa in judecata pentru fapte de abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie, uz de fals in legatura cu fapte de coruptie si participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii este, din nou, o situatie relevanta pentru lipsa eficientei justitiei in Romania. Procesul inca este inca in derulare din 2009 si se presupune ca se tergiverseaza pentru a se prescrie raspunderea penala.

4. In ultimii ani, au fost adoptate o serie de acte normative care contravin atat principiilor constitutionale, cat si principiilor generale de drept. Un astfel de act este Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, ale carei prevederi au intrat în vigoare începand cu data de 01.01.2011, Guvernul Romaniei aducand modificari esentiale cadrului legislativ existent. Ca urmare a adoptarii acestor prevederi, s-a realizat o discriminare clara între copiii nascuti înainte de 01.01.2011 si copiii nascuti dupa aceasta data. In conformitate cu dispozitiile art.7 alin.2 din Decretul nr.31/1954 „Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, însa numai daca el se naste viu”. Sfera este chiar largita de prevederile Codului civil, care recunoaste drepturile copilului chiar si în ipoteza în care el se naste ”viabil”. Cu alte cuvinte, un copil nascut la data de 03 august 2011 are aceleasi drepturi ca si un copil nascut în data de 31 decembrie 2010, atata timp cat ambii au fost conceputi înainte de data publicarii în Monitorul Oficial.

5. Un alt exemplu de un atare act este si OUG 117/2010, prin care  pensionarilor li s-a aplicat ilegal  cota de 5,5% CASS  asupra intregii pensii si nu doar a sumelor ce depasesc 740 de lei, asa cum este scris clar in textul actului normativ. Astfel, s-a ajuns la zeci de mii de procese la nivel national, prin care acestia au incercat sa isi recupereze drepturile banesti retinute ilegal asupra intregii pensii si nu doar a sumei ce depaseste 740 de lei. Acest fapt a dus la supraaglomerare instantelor de judecata din toata tara. In cadrul acestor actiuni pornite individual, instantele romanesti au pronuntat solutii diferite in cazuri identice, ceea ce reflecta o practica judiciara neunitara. Abia dupa 17 luni, perioada in care banii au fost retinuti in mod ilegal si s-au virat la bugetul statului, precum si dupa lungi si anevoioase demersuri in instanta, Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat asupra neconstitutionalitatii prevederilor acestui act normativ, urmand ca banii retinuti ilegal sa se intoarca esalonat la beneficiarii de drept.

6. Angajatii din sistemul bugetar au fost nedreptatiti: desi au castigat procesele impotriva statului roman, nu beneficiaza de plata sumelor restante din cauza interventiei Guvernului, care, prin emiterea a doua acte normative – OUG 18/2010 si OUG 71/2009 – a amanat punerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile. In acest fel, se realizeaza inclusiv o imixtiune a Executivului in puterea judecatoreasca, prin care are loc amanarea finalitatii actului de justitie. Astfel, aceste persoane, cu sprijinul FACIAS, s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, in prezent dosarele in derulare. Referitor la acest subiect, Consiliul Superior al Magistraturii sustine ca obligatia institutiilor statului de a respecta si aplica hotararile judecatoresti este o manifestare a respectarii principiului separatiei puterilor in stat: “Hotararile judecatoresti trebuie executate cu buna credinta si e nevoie doar de vointa politica pentru recunoasterea si aplicarea principiilor constitutionale, aspect care presupune o stare de normalitate intr-un stat de drept.

7. Cat priveste raportul dintre statul roman si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, mentionam ca in 2010, prin termenul limita de 18 luni acordat tarii noastre pentru a rezolva problema restituirilor in materia proprietarii, Hotararea CEDO in cauzele pilot impotriva Romaniei aducea o speranta concreta fostilor proprietari sau urmasilor acestora care inca nu fusesera  despagubiti prin retrocedarea in natura a imobilelor confiscate de regimul comunist sau prin compensatii banesti. Dosare de restituire erau blocate fie in sertarele Autoritatii Nationale pentru Restiturirea Proprietatilor, fie pe rolul instantelor de judecata. Anul acesta termenul de 18 luni a expirat, fara ca fosta guvernare PDL sa ia vreo masura pentru a pune in aplicare Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului, iar actuala guvernare a fost nevoita sa ceara o prelungire a termenului. Astfel, cele aproximativ 2 milioane de persoane (majoritatea fiind pensionari) care locuiesc in imobilele nationalizate trebuie sa mai astepte inca 9 luni,.

8. In exercitiul functiei sale, Ministrul Economiei, Adrian Videanu, a avizat favorabil stocarea de contitati de energie care urmau sa fie vandute de catre o societate comerciala cu actionariat strain, Rudnap, catre alte state. Pretul de vanzare catre Rudnap era la aproape jumatate mai mic decat pretul real si chiar mai mic decat cel oferit consumatorilor interni. Aceste tipuri de contracte submineaza economia nationala, insa nimeni nu a fost anchetat pana acum in acest caz. Prin derogare de la un ordin ministerial care cerea expres ca producatorii de stat sa vanda energia prin licitatie pe OPCOM, companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica si complexurile Turceni si Rovinari au stocat mari cantitati de energie electrica, energie care a fost livrata direct catre Electrica. Aceasta din urma a încredintat contractul catre SC Rudnap SRL , in baza unui contract de prestari servicii. Fostul director de al Complexului Energetic Rovinari, Laurentiu Ciurel, a declarat ca Rudnap ia energia cu 38 de euro si o revinde cu 50 de euro catre Ungaria, Serbia si Bulgaria. Insa, avand in vedere ca Rudnap nu a reusit sa exporte intreaga cantitate de energie oferita, diferenta a fost revanduta pe piata interna – dar, de data aceasta, la un pret aproape dublu decat cel de achizitie.

9. Sistemul medical este un element de baza al oricarei societati, intrucat el asigura accesul la serviciile medicale de cate cetatenii au nevoie. Intr-o tara europeana, parte a Uniunii Europene, statul trebuie sa asigure in mod continuu, fara intreruperi, accesul pacientilor la asistenta medicala, a bolnavilor de cancer la morfina si citostatice. In 2011, peste 70 de spitale au fost inchise. Hotararea a fost luata fara o analiza a impactului pe care desfiintarea unitatilor sanitare prevazute l-ar putea avea asupra comunitatilor locale. Acest fapt a condus la aparitia unor disfunctionalitati majore, de tipul celei de la spitalul din localitatea Tutova (Spitalul de Boli Cronice „Dr. I.T. Nicolaescu“ Tutova) – singurul cu acea specialitate din zona sau de Centrul de Sanatate Baneasa –  ai carui pacienti au fost transferati la mai bine de 400 de kilometri distanta, asta pentru a nu pomeni de pacientii “uitati” prin spitale sau mutati cu ambulante nedotate sau supraaglomerate. Mai mult, decizia Executivului din 2011 a provocat pierderea a numeroase vieti omenesti din cauza lipsei accesului la asistenta medicala.

In prezent, multe dintre aceste spitale sunt acum centre de permanenta, cu medici de familie, dar sunt si situatii în care se asteapta înca avizele. Nici in aceasta problema, instantele nu au avut o practica unitara suspendand ordinul Ministrului Sanatatii si hotarand pastrarea, in anumite zone, a unitatilor sanitare in stare functionala.

In orice stat civilizat accesul la morfina si citostatice NU este un lux. In februarie 2012, pe langa morfina, din Romania lipseau alte 30 de citostatice importante care sunt uzuale in oricare alta tara UE

10. O noua ilegalitate care a suscitat numeroase dezbateri a vizat o lista cu mai multe persone din viata publica romaneasca, avansate în grad militar, de fostul ministru UNPR al Apararii Nationale de?i nu au fost parcur?i to?i pa?ii necesari pentru ob?inerea unui astfel de titlu. În lista sunt inclusi politicieni, jurnalisti, fosti ministri, primari, presedinti de consilii judetene.    Subiectul a ajuns pe masa justitiei pentru anularea acestor ordinelor care au dus la avansarea în grad a oamenilor politici si a jurnalistilor.

11. Un domeniu care a generat numeroase controverse, este cel al achizitiilor publice. Multe dintre acestea au fost efectuate cu incalcarea legii, ceea ce a dus la deschiderea de dosare penale, dar cei mai multi dintre vinovati nu au platit nici un leu in contul pagubei produse bugetului public.

Una dintre marile probleme ale Romaniei este cea a autostrazilor.  S-au construit, in ultimii ani, 54 de kilometri din autostrada Transilvania cu 1,25 miliarde de euro, adica un cost de circa 23 de milioane de euro pe kilometru.

Daca anul trecut Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a lansat licitatii ce au depasit un miliard de euro pentru constructia de autostrazi, pana la finalul anului 2013, Ministerul Transporturilor are la dispozitie pentru rutier, feroviar, aerian sau naval peste 4,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeana. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a lansat recent licitatii pentru constructia a 97 de kilometri de autostrada de pe Coridorul IV paneuropean, cu o valoare cumulata de circa 870 de milioane de euro. Cel mai scump tronson ar urma sa fie Dumbrava-Ilia, lot 4, care face parte din autostrada Lugoj-Deva. Costul pe kilometru este estimat la circa 11,6 milioane de euro. Pe de alta parte, în cazul lotului 2 al autostrazii Timisoara-Lugoj, costul prognozat este la jumatate: circa 5,5 milioane de euro.