Situatia supraaglomerarii inchisorilor din Italia – soluțiile propuse legislative adoptate de statul italian

Guvernul României a adoptat, în ședința din 27.04.2016, Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune.
Aceste măsuri sunt necesare pentru evitarea pronunțării de către CEDO a unei hotărâri pilot de condamnare a României.

Aflată într-o situație similară, acum câțiva ani, Italia a adoptat următoarele măsuri, care pot servi drept exemplu și României:

Ce spune CEDO?

In ianuarie 2016, la numai cateva zile dupa publicarea Raportului Avocatului Poporului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului avertiza Romania ca risca deschiderea procedura Deciziei Pilot fata de pasivitatea in care statul roman a stat din 2012 in ceea ce priveste conditiile din penitenciare.

Cum reactioneaza Guvernul Romaniei?

Confruntat cu iminenta decizie Pilot, Guvernul Romaniei ia 2 masuri:

–      a adoptat un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puțin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român – 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare (ceea ce inseamna aprox. 80 de milioane de euro/an)

–      a suspendat , prin ordonanță de urgență, aplicarea art. 96 (alin 1, litera f) din Legea 254/2013 referitoare la elaborarea de lucrari stiintifice in penitenciare.

Decizia Pilot in cazul Italiei

Pe 8 ianuarie 2013 CEDO a emis Decizia Pilot impotriva Italiei pentru supraaglomerare: cauza Torreggiani impotriva Italiei.

Ce sume a platit Italia ca urmare a Deciziei Pilot?

–          In 2012 – 120 de milioane de euro

–          In 2013 – 71,28 milioane de euro

Pentru ce a fost condamnata Italia?

Curtea a observat ca natura structurala si sistemica de supraglomerare reise clar din termenii prevazuti in declaratia de urgenta emisa de Primul Ministru Italian in 2010.

®   In memorandumul adoptat in luna aprilie 2016, Ministrul Raluca Pruna vorbeste despre o problema sistemica.

Natura structurala a acestei probleme a fost confirmata de faptul ca mai multe sute de aplicatii erau la acel moment pe rolul CEDO, ridicand problema compatibilitatii conditiilor de detentie dintr-un numar de inchisori italiene cu Articolul 3 (interdictia tratamentului inuman si degradant) al Conventiei. Curtea a decis sa aplice procedura de judecata pilot avand in vedere numarul  in crestere  al persoanelor ingrijorate din Italia si al hotararilor constatatorii privind incalcari care ar putea rezulta in urma aplicarii in cauza.

®   In 2015 peste 70 de cauze se aflau pe rolul Curtii si vizau conditiile din inchisorile din Romania.

Masuri cerute de catre Curte

Statul italian a avut la dispozitie o perioadă de un an pentru a garanta fiecărui detinut conditii de detenție cu respectarea articolului 3 din Convenție, atunci acesta trebuie să acționeze astfel încât să se reducă numărul de deținuți, inclusiv prin punerea în aplicare a mai multor măsuri punitive neprivative de libertate și prin reducerea la minimum a utilizarii arestului preventiv (în Italia mai mult de 40% din deținuți erau în arest preventiv).

CEDO a retinut ca daca spatiul unui detinut este mai mic de 3 mp acest fapt constituie in sine o incalcare grava a conventiei

In cauza Torreggiani (in care s-a pronuntat decizia pilot impotriva Italiei) spatiul era de 3 mp si CEDO a retinut ca e o violare a art. 3

In Romania un detinut are la dispozitie mai putin de 2 mp.

Desi in penitenciarele din Romania sunt inchise circa 30.000 de persoane, daca ar fi sa respecte spatiul legal de 4 metri patrati pentru fiecare detinut, acestea nu ar putea primi decat 19.000 de persoane.

In urma aplicarii unei proceduri de judecata pilot, statul Italian a adoptat un numar de masuri legislative cu scopul de a rezolva problemele structurale privind supraaglomerarea in penitenciare.

Masurile legislative luate de Italia


Decretul lege nr. 78/1 iulie 2013 ratificat de legea 94/2013 (deci dupa pronuntarea deciziei pilot) modificat de legea nr. 94 din 9 august 2013 prevede suspendarea executarii pedepselor mai mici sau egale de 3 ani


Decretul se aplica:

  • Celor care au primit condamnarea definitiva, dar nu au inceput executarea
  • Celor care mai au de executat mai putin de 3 ani
  • Celor care mai au de executat mai mult de 3 ani dar care s-au aflat in arest preventiv (durata arestului preventiv se scade din pedeapsa ramasa de executat astfel incat decretul sa ii vizeze si pe el)
  • Pentru recidivisti, decretul facilita accesul la pedepsele alternative detentiei

Masura coincide cu solutia propusa de Av. Poporului in decembrie 2015, in raportul sau.

Alte prevederi:

  • – dispozitiile din Codul procedura penala care privesc arestul preventiv pentru a limita recursul la aceasta masura. Daca inainte arestul preventiv se aplica pentru infractiuni cu pedeapsa pana la 3 ani, dupa decret se aplica pentru infractiuni cu pedeapsa de pana la 5 ani.
  • -dispozitiile legii privind organizarea penitenciarelor se modificau: detinutii isi puteau desfasura activitatea in afara inchisorii pentru activitati de munca si pentru activitati de voluntariat in folosul comunitatii.
  • -pentru recidivisti s-a introdus posibilitatea suspendarii executarii precum si a executarii la domiciliu pentru fractii de pedeapsa scazute

Decretul lege nr. 199/2010 modificat prin legea nr. 9/2012


In Italia inca din 2010 a fost reglementata ca masura alternativa pedepsei cu inchisoarea „executarea la domiciliu” pentru persoanele pentru care pedeapsa ramasa de executat nu depaseste 18 luni. Este o masura similara arestului la domiciliu (aplicabil in cazul persoanelor arestate preventiv – deci inainte de condamnare).

Executarea la domiciliu consta in obligatia detinutului de a sta la el acasa si de a iesi din casa numai cu autorizatia judecatorului care a aplicat pedeapsa pentru motive bine intemeiate precum sanatate, munca etc.

Procedura este simpla, rapida si fara formalitati dupa ce in prealabil judecatorul a verificat criterii generale precum: disponibilitatea unui domiciliu, lipsa unui pericol concret de fuga sau de a comite noi ilegalitati.


Decretul lege nr. 146 din 23 decembrie 2013 2014 intitulat: „Masuri urgente pentru protetia drepturilor fundamentale ale detinutilor si pentru reducerea controlata a detinutilor” a completat si modificat legea nr. 10 din 21 februarie


Masura a fost supranumita “Goleste Inchisori”:

Acest decret a fost o consecinta directa a Deciziei Pilot dispuse de CEDO in ianuarie 2013 impotriva Italiei.

A fost prima initiativa legislativa dedicata in intregime rezolvarii situatiei suprapopularii prin masuri menite sa actioneze asupra executarii pedepselor condamnatilor si legate de indicatiile date in urma hotararii Torreggiani.

Acest decret prevedea:

1.      Pedepse mai lejere – favorizand accesul la masuri extracarcerale

De exemplu: Delictul de trafic de stupefiante[1] era pedepsit inainte cu pedepse mari si cu posibilitate de circumstante atenuante iar dupa decret pedepsele erau micsorate cu posibilitatea de a aplica circumstante agravante.

2.    Suprimarea anumitor conditii de limitare a accesului la masurile alternative

Masura de probatiune pentru toxicomani cu program de reabilitare nu putea sa fie acordata mai mult de doua ori in viata unei persoane. Decretul a eliminat aceasta limitare.

3.    Accesul mai rapid si mai facil la masura executarii pedepsei la domiciliu (reglementat inca din 2010).

Legea 199/2010 introdusese executarea pedepsei la domiciliu. Era o lege provizorie ale carei efecte trebuiau sa expire la 31 decembrie 2013. Decretul a eliminat acest termen si a pastrat executarea la domiciliu ca masura ordinara.

4.    Bratara electronica – folosita ca o garantie pentru masura alternativa a executarii pedepsei la domiciliu

Prevederea de masuri electronice de control a condamnatilor supusi executarii la domiciliu a fost  facilitata. Inainte, judecatorii trebuiau sa verifice in prealabil disponibilitatea efectiva a acelor dispozitive electronice in cadrul politiei inainte de a hotara executarea la domiciliu. Dupa decret, nu mai trebuiau sa verifice inainte, ci doar sa emita hotararea iar politia era obligata sa aduca dispozitivele respective.

5.     Reducerea pedepsei cu 45 de zile pentru fiecare semestru din pedeapsa (deci 45 de zile reduse la 6 luni de pedeapsa) daca detinutul a participat la activitati educative

Iar in perioada 1 ianuarie 2010 – 24 decembrie 2015, reducerea a fost de 75 de zile in loc de 45 de zile (mai putin pentru infractiunile grave, carora li s-au aplicat masuri alternative extracarcerale si mai putin pentru cei care au stat mai putin de 6 luni – ei nu au putut beneficia de reducerea de 75 de zile)

Alte masuri:

–         Conform noii legi, in licitatiile publice se preferau firme care angajau detinuti.

–         judecatorii de executare a pedepselor – Magistratura di Sorveglianza

În Italia, judecătorii de executare a sentinței (di sorveglianza magistrati) au competența de a monitoriza organizarea închisorilor, informează ministrul de justiție cu privire la cele constatate precum si cu privire la masurile necesare a fi adoptate  (în special cu privire la tratamentul educațional). Ei controlează legitimitatea executării detenției, decid măsurile de securitate și direct execuția, verifică dacă au existat încălcări ale drepturilor deținuților și hotarasc eliminarea acestor incalcari, isi dau acordul cu privire la  permisul de ieșire din închisoare. Tot ei se ocupa in mod direct cu executarea măsurilor alternative la detenție (eliberarea in probatiune, programul pentru persoanele dependente de droguri, detenția la domiciliu, zile de eliberare condiționată) Acest judecator  poate acorda cu titlu provizoriu executarea pedepsei la domiciliu (care este o detenție la domiciliu pentru pedepse scurte ca timp), o măsură alternativă introdusa recent prin lege.

In Romania nu exista aceasta institutie.

Consecinte directe- in cifre

Inainte de decizia pilot, Italia avea in penitenciare un grad de supraaglomerare de 151 %. Dupa decizia pilot, dupa mai multe masuri legislative si administrative, gradul de supraaglomerare din penitenciarele din Italia a ajuns la 124%.

In Romania, conform raportului avocatului poporului din decembrie 2015, opt inchisori din Romania au un grad de ocupare mai mare de 200%. 29.952 de detinuti ocupa cele 18.983 de locuri disponibile.

Numar detinuti Italia:

iunie 2010 – 68.258 detinuti

ianuarie 2013 (in momentul pronuntarii deciziei pilot Torreggiani) aveau 66.028

in martie 2014 – 60.470 detinuti

De unde rezulta ca in mai putin de un an numarul detinutilor italieni s-a diminuat cu 5.558.

Astfel gradul de suprapopulare a scazut de la 151% cat era in 2010 la 126,4% in 2014 (dupa decizia pilot)

Italia a fost obligata sa plateasca peste 200 de milioane de euro asta desi in perioada 2009-2013 pentru peste 17.000 de persoane s-au aplicat pedepse alternative de detentie (si astfel a scazut numarul persoanelor aflate in detentie) :

–         in decembrie 2009- 12.455 de persoane erau supuse unor astfel de masuri,

–         in decembrie 2013 numarul lor ajunsese la 29.223

[1] La nivelul anului 2013, cele mai multe infractiuni vizau traficul de droguri – aproximativ 36% din total

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *