Interceptările comunicațiilor din România, instrument al siguranței naționale. Legalitate și finalitate

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) și Comisia pentru Apărare, Ordine Publica și Siguranță Națională din Camera Deputaților au organizat luni, 25 februarie, la Palatul Parlamentului dezbaterea “Interceptările comunicațiilor din România, instrument al siguranței naționale. Legalitate și finalitate” .

Miza acestei dezbateri a fost găsirea unor soluții legislative care să reglementeze felul în care se fac interceptările în România.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre sistemul interceptărilor care se practică în România de către diferitele instituții ale statului și soluțiile care pot fi găsite pentru limitarea atentării la drepturile şi libertățile individului.

Participanții la dezbatere au acceptat în unanimitate că trebuie stabilit printr-un act normativ ca aceste interceptări să nu devină publice până nu se știe dacă acea persoană interceptată este sau nu vinovată și până când un judecător nu ia o hotărâre definitivă și irevocabilă în dosarul respectiv. De asemenea, s-a sugerat că SRI-ul ar trebui să fie singura unitate care să aibă monopolul acestor interceptări sau să se înființeze un centru unic care să efectueze interceptările la solicitarea diferitelor instituții ale statului.

Legea siguranței naționale nr. 51/1991 a fost criticată în mai multe cauze de către judecătorii CEDO de la Strasbourg, care au dispus modificarea ei în acord cu Convenția Fundamentală a Drepturilor Omului și, cu toate acestea, legea nu a fost modificată de peste 20 de ani, deși este complet depășită și nu poate oferi nicio garanție privind respectarea drepturilor cetățenești.

Toți vorbitorii au subliniat că această lege este folosită abuziv, iar definiția „siguranței naționale” este atotcuprinzătoare și lasă loc interpretărilor și derapajelor de orice fel.

Senatorul Sorin Roșca Stănescu a adus în discuție numărul spectaculos al mandatelor de interceptare din România, dar și costul real al acestor. Detalii aici

Fostul ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, a spus că problemele ce vizează materia interceptărilor nu țin numai de SRI, ci și de felul în care procurorii și judecătorii aplică legea. Stănoiu a spus că ar fi foarte important de aflat câte mandate s-au cerut la Înalta Curte și dacă a existat măcar un singur caz în care judecătorii au respins solicitările de emitere de autorizații de interceptare. Pe de altă parte, s-a invocat și necesitatea ca SRI să răspundă dacă și cât de mult a crescut infracționalitatea în materia siguranței naționale de vreme ce există, anual, atât de multe mandate pe această zonă.

La rândul său, Victor Alistar, directorul Transparency International, a subliniat necesitatea eliminării avizului ORNISS pentru judecători și avocați pentru ca părțile să aibă acces neîngrădit, egal cu al acuzării, la anexele secrete ale dosarelor. Alistar a adăugat că trebuie creat un mecanism de răspundere a magistraților care emit autorizații de interceptare fără un probatoriu relevant cu privire la posibile încălcări ale siguranței naționale și că trebuie instituită o comisie de anchetă pentru investigarea situațiilor de utilizare a informației ce decurge din executarea mandatelor și abia apoi să se facă recomandări de bună practică, iar judecătorul să aibă pârghia prin care să monitorizeze punerea în aplicare a mandatului pe care îl da și să stopeze autorizația atunci când considera sau constată că interceptarea nu se mai impune.

Rămâne ca legislativul să țină cont de propunerile participanților la dezbateri și să se aplece cu toata seriozitatea asupra problemei legilor privind siguranța națională, care în ultimii 23 de ani a permis să se dezvolte un sistem de presiune, șantaj, manipulare care îngrădește încet-încet drepturi fundamentale ale cetățeanului în România.

FOTOGRAFII de la eveniment:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *