FACIAS insistă pentru cercetarea fraudelor electorale din anul 2009. De ce minte Parchetul?

 

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a cerut la începutul lunii august Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să manifeste acceași preocupare autentică, solidă și imediată, de care a dat dovadă în 2012, și față de fraudele comise la alegerile prezidențiale din 2009 din diaspora.

În opinia FACIAS, aceste încălcări grave ale legii ar fi trebuit cercetate și soluționate conform legislației în vigoare, într-un termen rezonabil.

După ce inițial funcționarii Parchetului au refuzat să înregistreze cererea FACIAS, motivând că aceasta nu este de competența acestei instituții, solicitarea a fost trimisă prin intermediul Poștei Române. În răspunsul Parchetului, procurorul șef de secție, Valentin Horia Șelaru a solicitat completarea cererii cu “descrierea faptelor și indicarea mijloacelor de probă”, în baza art.222 alin. 2 din Codul de Procedură Penală care prevede că: “plângerea trebuie să cuprindă numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă”.

În replică, FACIAS afirmă că cele solicitate de către Parchet se găsesc, încă din 2009, la sediul acestuia iar cererea depusă de FACIAS nu este o plângere penală, ci  o solicitare prin care magistratilor li se cere să-și îndpelinească cu aceeași celeritate atribuțiile.

Printre “aberațiile” electorale din 2009, intens mediatizate, s-au aflat CNP-uri ale unor persoane care urmau să se nască sau persoane decedate care s-au prezentat la vot. Potrivit estimărilor, în total, au existat peste 80.000 de voturi suspecte de fraudă.

În urma procesului electoral pentru alegerea președintelui din 2009, au fost înregistrate peste 12.000 de plângeri care semnalau fraude și alte nereguli la vot.

FACIAS atrage atenția asupra faptului că Parchetul minte atunci când indica plângeri punctuale și întemeiate ca motor al actualei cercetări asupra votului de la referendum: oamenii sunt convocați la întâmplare, nu pentru plângeri întemeiate, prin selecție aleatorie. În cazul în care oamenii își recunosc votul și semnătura (lucru care se întamplă în marea majoritate a situațiilor), lor li se recomandă să nu mai scrie declarații și să lase citația la procurori, astfel încât convocarea lor neîntemeiată să dispară din evidență. Comportamentul Parchetului este în acest moment vădit partinic și vădit controlat politic, dat fiind refuzul obstinat de a cerceta fraudele din anul 2009 și entuziasmul ilegal de a le dovedi cu orice preț pe cele din anul 2012.