COMUNICAT DE PRESĂ 16.12.2012 FACIAS cere adoptarea unei legi de responsabilizare a magistraților

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenția asupra faptului că un nou legislativ trebuie să aibă printre priorități și necesitatea adoptării unei legi de responsabilizare a magistraților.

Un astfel de act normativ se impune a fi adoptat într-un stat în care magistrații nu răspund nici pentru deciziile pe care le iau cu rea-voință sau din gravă neglijență. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară funcționează mai curând ca un sindicat și nu ca un organ de control, iar plata pentru erorile judiciare se face de la bugetul de stat, din buzunarul fiecărui contribuabil.

Instituțiile din sistemul judiciar nu au reușit niciodată să se pună de acord asupra unui mecanism prin care judecătorii și procurorii să răspundă material ori disciplinar pentru situațiile în care pronunță condamnări fără probe sau hotărâri contrare legii.

Orice condamnare fără probe este inacceptabilă într-un stat de drept. Nu contează numele sau calitatea inculpatului. Daca nu sunt probe nu trebuie să existe condamnări. Un judecător care, din rea-credință, sub presiunea unor factori de influență sau din gravă neglijență, condamnă fără probe trebuie să raspundă profesional, civil și penal. 

Erorile judiciare au consecințe deosebit de grave și ireversibile asupra vieților celor implicați. Dovada o constituie cazuri precum “Țundrea”, „Mihai Moldoveanu” sau Constantin Răuță”. Acestuia din urmă, în anul 2008 i-a fost menținută o condamnare cu pedeapsa cu moartea pronunțată în timpul regimului comunist.

Într-un caz similiar, în Franța – o țară care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar este cea mai apropiată de România, eroarea judiciară și condamnarea fără probe din cazul “Outreau” a determinat Parlamentul să pună în dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistratilor, iar un judecător a fost audiat de către o comisie a Legislativului.

Cele trei propuneri ale executivului pentru reformarea sistemului judiciar vizau întărirea măsurilor disciplinare contra magistraților, stabilirea modului de intrare și pregătire a acestora în magistratură și, mai ales, înființarea instituției “Mediatorul Republicii’, care să primească de la cetățeni plângerile contra magistratilor și să decidă, chiar și peste capul ministrului justiției (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu acțiuni disciplinare), trimiterea în judecată disciplinară a unui judecător sau procuror.

În același timp, în Belgia, controlul judiciar este asigurat de către Consiliul Superior al Magistraturii, format din 22 de judecători și 22 de persoane civile (avocați, profesori universitari, reprezentanți ai societății civile) și de către Consiliul Național de Disciplină, un organ similar Inspecției Judiciare de la noi.

În ultimii ani, în România, CSM a preluat mai toate atribuțiile ministrului, instituția garant al independenței justiției devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atribuții din Europa. Rezultatele lasă însă de dorit. Justiția română e plină de erori judiciare, pe care Inspecția CSM nu le sancționează, deși în lege s-a prevăzut reaua-credință și grava neglijență și există cazuri de condamnare a României la CEDO, pentru culpe ale unor magistrați.

Biroul de Presă FACIAS