FACIAS a formulat plangerea impotriva statului roman la CEDO pentru erori juridice grave in decizia de invalidare a referendumului. VEZI ARGUMENTELE

Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) cheama in judecata statul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pentru erorile juridice grave privind decizia de invalidare a referendumului si nesocotirea votului a 7,4 milioane de cetateni si solicita CEDO sa oblige statul roman sa ia masurile necesare pentru a intra in legalitate.

Plangerea formulata de juristii FACIAS se intemeiaza pe urmatoarele argumente juridice:

  • Articolul 13 (Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale) – Dreptul la un recurs efectiv: Orice persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instante nationale, chiar si daca incalcarea ar fi fost comisa de persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale.

Asa cum se precizeaza chiar in textul Deciziei Curtii Constitutionale, deciziile acesteia sunt definitive si obligatorii erga omnes. Prin urmare, impotriva unei decizii a Curtii Constitutionale nu mai exista nicio cale de atac interna, nici chiar Parlamentul Romaniei nu are posibilitatea de a cenzura hotararile Curtii, chiar si in ipoteza in care acestea sunt vadit eronate. Aceasta incalca grav litera si spiritul Conventiei. Nu poate fi acceptat ca hotararile cu efecte juridice, sociale si administrative ale unui organ al statului, efecte cu consecinte directe asupra unei intregi natiuni sa nu poata fi susceptibile de un minim control de legalitate si competenta.

Chiar si in recomandarile Comisiei de la Venetia pentru democratie prin drept – Codul bunelor practici in materia referendumului, se arata, la art.3.3.: Existenta unui sistem de recurs efectiv – Instanta de solutionare a contestatiilor in materie de referendum va fi ori comisia electorala, ori o instanta judecatoreasca. In orice caz, trebuie sa existe un recurs judiciar in ultima instanta.

In cadrul sistemului de drept romanesc, desi emite decizii si hotarari jurisdictionale, Curtea Constitutionala nu face parte din sistemul jurisdictional, ci este o institutie separata, reglementata de Constitutie pe acelasi plan cu Parlamentul. Prin urmare, nu exista un recurs judiciar in ultima instanta, ci doar un singur nivel de control, acela exercitat de Curte.

  • Articolul 3 (Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a Libertatilor fundamentale) – Dreptul la alegeri libere: Inaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, in conditii care sa asigure libera exprimare a opiniei poporului despre alegerea corpului legislativ.

Atat inaintea datei referendumului, cat si ulterior acestuia, Presedintele suspendat al Romaniei Traian Basescu a indemnat cetatenii Romaniei sa nu se prezinte la vot, boicotand astfel intregul proces de desfasurare libera si neingradita a referendumului. Astfel, la doua zile dupa incheierea procesului de votare, cand inca nu era pronuntata o solutie de validare/invalidare a referendumului, reprezentantii Parchetului au luat de la BEC listele originale de vot pe care erau prezente numele, datele de identificare si semnaturile celor care participasera la vot. Prin aceasta actiune intempestiva si fara precedent in activitatea organelor jurisdictionale romane, Parchetul a realizat doua incalcari majore, atat ale normelor interne de drept, cat si ale drepturilor elementare ale omului. Astfel, prin confiscarea listelor s-a paralizat activitatea BEC, acesta fiind nevoit sa isi suspende activitatea pana la restituirea listelor. In mod normal, BEC si-ar fi suspendat activitatea dupa validarea/invalidarea referendumului si verificarea aferenta a listelor, fiind singura institutie abilitata in acest sens. Mai mult decat atat, listele nu au fost prezente nici la CCR la pronuntarea deciziei de invalidare a referendumului.

De asemenea, prin obtinerea listelor electorale, Parchetul a incalcat secretul votului. Consecinta si nocivitatea acestui gest s-au concretizat in mobilizarea a aproape 2.000 de procurori care s-au deplasat in zone rurale ale Romaniei la domiciliul votantilor, fara a-i cita in prealabil, pentru a-i interoga cu privire la modalitatea de exercitare a votului.

Pentru a-i convinge pe cetateni de “seriozitatea” demersurilor lor, procurorii au venit “inarmati” cu Biblii si au solicitat satenilor (printre care oameni de peste 80 de ani) sa jure ca au votat o singura data si sa le spuna si cu cine au votat. Prin acest comportament s-au mai incalcat o serie de alte drepturi ale omului protejate de Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale:

  • Articolul 5 Dreptul la libertate si la siguranta: 1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta.

  • Articolul 10 – Libertatea de exprimare: 1. Orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie si de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica Statele sa impuna societatilor de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune un regim de autorizare.

  • Articolul 9 – Libertatea de gandire, de constiinta si de religie: 1. Orice persoana are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie ; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor.

Procurorii au efectuat anchete exclusiv in mediul rural. Romania este o tara majoritar ortodoxa, in procent de peste 95%, iar populatia de la sate este practicanta. A te folosi de Biblie pentru obtinerea de declaratii reprezinta, pe langa un abuz de drept procedural (aceasta modalitate de ancheta nefiind cuprinsa nicaieri in Codul de procedura penala), si o modalitate de constrangere si de afectare a liberatii personale, deoarece libertatea nu se manifesta numai la nivel fizic, ci si psihic. Desfasurarea masiva de forte ale Parchetului nu este justificata in niciun fel de numarul de plangeri penale existente cu privire la organizarea referendumului, acestea fiind in jur de 500, conform declaratiilor Procurorului General.

Trebuie sa subliniem ca plangerile penale facute ca urmare a alegerilor prezidentiale din 2009 au depasit 12.000, neexistand astfel de manifestari ale procurorilor in legatura cu aceste plangeri.

Prin modalitatea concreta de exercitare a acestui ”control de legalitate” din partea reprezentantilor Parchetului in randul populatiei rurale, care nu a fost asistata la niciuna dintre audieri de un avocat, s-a raspandit o stare de profunda de insecuritate, acestora fiindu-le frica sa nu fie ridicati de pe strada.

Legatura de cauzalitate intre ridicarea listelor de catre Parchet si audierea a mii de persoane in legatura cu votul a aparut evident in mintea electorilor, in acest fel fiind afectata insasi libertatea votului si libertatea de constiinta, care conduce la o exercitare corespunzatoare a votului.

  • Articolul 14 – Interzicerea discriminarii: Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.

  • Articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale – Interzicerea generala a discriminarii:

1. Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie.

2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publica pe baza oricaruia dintre motivele mentionate in § 1.

Cu privire la desfasurarea anchetelor referitoare la eventualele infractiuni legate de referendum, se observa ca au fost audiate doar persoanele care si-au exercitat dreptul la vot, nu si cele care au raspuns pozitiv indemnului la boicot si nu si-au exercitat dreptul la vot.

Populatia activa a Romaniei care a inteles sa isi exercite democratic dreptul la vot a fost discriminata in favoarea celor care, din diverse motive, au ales sa nu voteze.

Este singurul caz in istoria democrata a Europei in care decizia este luata de cei inactivi.

Comisia de la Venetia, in materia bunelor practici referitoare la referendum, nu recomanda:

a. un cvorum (prag, procentaj minimal) de participare, intrucat ii asimileaza pe cei care se abtin cu partizanii votului negativ;

b. un cvorum de aprobare (acceptarea de catre un procentaj minimal din numarul alegatorilor inscrisi), intrucat risca sa creeze o situatie politica dificila in cazul cand proiectul este adoptat cu o majoritate simpla, inferioara insa cvorumului (pragului) necesar.

Desi nu este decat o recomandare, ea nu poate fi ignorata, legislatia interna a Romaniei trebuind armonizata cu directivele si recomandarile europene.

In conditiile in care votul nu este obligatoriu si situatia exacta a electorilor nu este cunoscuta, impunerea unui cvorum de 50% plus un alegator apare ca fiind ineficienta si discriminatorie pentru persoanele active din punct de vedere electoral.

Din moment ce Presedintele Romaniei este ales intr-un scrutin fara cvorum, impunerea unui cvorum pentru demitere incalca principiul simetriei actelor juridice.

De asemenea, conform Legii referendumului, pentru ca acesta sa fie validat este necesara prezenta unui numar de 50% plus 1 vot. Din acest numar, decizia se ia cu majoritate – deci cu 50%. Facand calculul pe baza numarului de persoane inscrise pe listele neactualizate, cvorumul ar fi fost de 9.144.379 persoane, din care, pentru a se lua o decizie era necesar votul a 4.572.191. Se poate usor observa faptul ca numarul de persoane prezente la vot in data de 29 iulie 2012 care au votat pentru demiterea Presedintelui Romaniei este mult mai mare.

Esenta Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 731/2012, precum si indrumarile Comisiei de la Venetia (Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept) – Codul de bune practici in materie de referendum, fac referire la necesitatea reprezentativitatii opiniei exprimate de alegatori, iar pragul de 50% plus 1 vot a fost impus din motive de legitimitate.

In conditiile in care ne aflam in fata unui vot favorabil aproape dublu fata de cvorumul cerut de CCR, neluarea in seama a acestuia nu poate constitui decat un abuz fata de cetatenii activi.

  • Articolul 17 – Interzicerea abuzului de drept: Nicio dispozitie din prezenta conventie nu poate fi interpretata ca autorizand un Stat, un grup sau un individ de a desfasura o activitate sau de a indeplini un act in scopul distrugerii drepturilor sau libertatilor recunoscute de prezenta conventie, sau al unei mai ample limitari a acestor drepturi si libertati decat cele prevazute de aceasta conventie.

Din cele mai sus aratate si detaliate rezulta cu claritate faptul ca, sub aparenta unor institutii democratice, a exercitarii normale si firesti a unor atributii, dreptul cetatenilor Romaniei de a-si alege, conform propriei constiinte, Presedintele, precum si de a-l indeparta din functie prin acelasi mecanism a fost grav incalcat si nesocotit.

Este fara putinta de tagada, si tinand insasi de principiile de baza ale democratiei, faptul ca o decizie se ia cu participarea si votul celor prezenti, iar nu a celor absenti.

Orice indemn de neexercitare a dreptului la vot nu reprezinta altceva decat o nesocotire a temeliei statului democratic si insasi existenta acestui boicot nu face decat sa confirme optiunea larg majoritara a cetatenilor Romaniei, aceea de a-l demite din functie pe Presedintele ales, domnul Traian Basescu.

FACIAS solicita CEDO sa constate ca s-au produs incalcari ale drepturilor prevazute si promovate de Conventie cu consecinte grave asupra democratiei si stabilitatii unui stat membru al Uniunii Europene, sa constate ca exista un conflict de legi intern-extern care, conform art. 20 din Constitutia Romaniei, se solutioneaza in favoarea normelor comunitare si sa oblige statul roman sa ia masurile necesare pentru a intra in legalitate.